Creșterea prețului aurului lovește piața bijuteriilor din România
Piața bijuteriilor din România se confruntă cu o perioadă de provocări, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor aurului și argintului pe piețele internaționale. Operatorii din sector anticipează ajustări de prețuri, modificări ale structurii produselor și o posibilă scădere a volumului vânzărilor. În același timp, aceștia semnalează o serie de lacune legislative în ceea ce privește tranzacțiile cu „aur vechi”, care riscă să genereze concurență neloială și pierderi la bugetul de stat.
Presiuni pe prețuri și adaptarea industriei
Mihai Trif, președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), a explicat că evoluția prețurilor de vânzare cu amănuntul în primele luni ale anului 2026 este o consecință directă a dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. „Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creștere a prețului aurului de peste 17%. Această tendință vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%.” A mai adăugat că efectul majorării prețurilor se resimte diferit în funcție de tipul de bijuterie.
În cazul produselor cu o pondere mare de metal, precum verighetele sau lanțurile simple, materia primă reprezintă peste 80% din valoarea totală. Aici, transferul creșterii prețurilor de la bursă către prețul final este rapid, reflectând fluctuațiile în proporție de 70-90%. În schimb, pentru bijuteriile cu design complex sau gramaj mic, unde manopera și designul au un rol important, creșterea prețului aurului se resimte mai temperat, cu un transfer de aproximativ 40-60%. Impactul creșterii prețului argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%, este adesea amortizat de faptul că valoarea manoperei este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis.
Tendințe de adaptare în fața noilor realități
În fața acestor presiuni, industria bijuteriilor din România pare să se adapteze. Potrivit lui Mihai Trif, „Creșterea prețurilor materiei prime, coroborată cu majorările de taxe și impozite din ultimul an, a pus o presiune evidentă asupra volumelor de vânzări, în special în ultimul trimestru al anului trecut”.
Comercianții se îndreaptă către două direcții principale. Prima este optimizarea designului, producând piese mai ușoare, care mențin aspectul estetic, dar cu un consum mai redus de metal prețios. A doua tendință vizează diversificarea aliajelor, existând o deschidere tot mai mare către variante mai accesibile, cum este aurul de 9K. Acesta susține că nu reprezintă o scădere a standardelor, ci o extindere a opțiunilor, oferind posibilitatea de a achiziționa o bijuterie din metal prețios autentic la un preț competitiv.
Provocări legislative și perspective pentru 2026
Președintele CPCB a atras atenția asupra fenomenului de „aur vechi” și a impactului acestuia asupra pieței. El a subliniat că există „breșe legislative care permit introducerea aurului din piața neagră în circuitul comercial”. Aceste practici afectează competitivitatea operatorilor de bună-credință și generează pierderi pentru bugetul de stat.
Referitor la perspectivele pentru anul în curs, Trif a declarat că acestea rămân strâns legate de evoluția cotațiilor internaționale. „Succesul pieței românești de bijuterii în 2026 trebuie să fie determinat de competență, etică și calitatea serviciilor, nu de exploatarea unor lacune legislative care generează pierderi masive la bugetul de stat”.
În contextul acestor provocări, reprezentanții industriei au anunțat că vor intensifica dialogul cu autoritățile pentru a găsi soluții la aceste probleme. O primă întâlnire oficială este programată pentru luna viitoare, unde vor fi discutate posibile măsuri pentru reglementarea mai eficientă a pieței și protejarea intereselor consumatorilor.
