Piețele financiare din economiile emergente atrag sume tot mai mari de capital din partea investitorilor non-bancari, un fenomen care, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), aduce beneficii, dar și riscuri considerabile. Analiza FMI, publicată astăzi, subliniază schimbările structurale majore care au loc în finanțarea externă a acestor state.
Creștere spectaculoasă a fluxurilor de capital
Din 2008, de la criza financiară globală, fluxurile de portofoliu către piețele emergente au crescut de opt ori, atingând aproximativ 4 trilioane de dolari în termeni cumulativi. În același timp, împrumuturile bancare au înregistrat o evoluție mult mai moderată. Capitalul non-bancar, aici incluzând fonduri de investiții, fonduri speculative, fonduri de pensii și companii de asigurări, deține acum circa 80% din totalul finanțării externe. În urmă cu două decenii, acest procent era de aproximativ 40%.
Această tendință aduce beneficii clare pentru economiile emergente. Se observă costuri mai mici de finanțare, un acces mai facil la resurse pentru investiții și o integrare mai profundă în lanțurile globale de valoare. Aceste aspecte pot susține creșterea exporturilor și dezvoltarea sistemelor financiare locale.
Riscuri asociate volatilității capitalurilor
FMI avertizează că fluxurile de capital non-bancar sunt mult mai volatile decât cele bancare, fiind sensibile la schimbările din apetitul global pentru risc. O retragere bruscă a acestor fonduri poate genera presiuni externe puternice, crește costurile de împrumut și poate duce la deprecieri rapide ale cursurilor de schimb. Aceste evoluții pot afecta negativ stabilitatea financiară și perspectivele de creștere economică în statele emergente.
Riscurile sunt amplificate în contextul actual de incertitudine globală. Evenimentele recente din Orientul Mijlociu au declanșat, deja, efecte negative, unele piețe emergente experimentând reversiuni ale fluxurilor de capital non-bancar.
Recomandări pentru guvernele statelor emergente
FMI recomandă factorilor de decizie din piețele emergente să monitorizeze atent structura investitorilor non-bancari și să își întărească instituțiile, rezerva externă și cadrul de politici macroeconomice. Sunt sugerate, de asemenea, utilizarea flexibilă a politicii monetare și a instrumentelor macroprudențiale, precum și teste de stres la nivel sistemic. Scopul este evaluarea rezilienței financiare la șocuri bruște.
În raportul Global Financial Stability din aprilie 2026, FMI aduce aceste teme în discuție, atrăgând atenția asupra necesității unei abordări prudente în gestionarea fluxurilor de capital în economiile emergente.
