Asociația Patronală a Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), membră a Consiliului Național al IMM-urilor din România, trage un semnal de alarmă cu privire la ultima variantă a Proiectului de Ordonanță de Urgență (OUG) privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, lansată astăzi pentru consultare publică. Romulus Badea, președintele PIFM, avertizează asupra riscului de falimentare a companiilor din cauza unor eventuale erori administrative.
Guvernul acuzat de prioritizarea încasărilor
Reprezentanții asociației subliniază o problemă de interes național: deturnarea scopului garanțiilor financiare depuse de companii. Romulus Badea atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore care lasă lucrătorii străini fără protecție reală, în timp ce statul se asigură de încasarea rapidă a veniturilor. Garanția financiară impusă de guvern agențiilor și angajatorilor devine o problemă majoră. Statul o transformă într-un simplu rezervor pentru colectarea amenzilor. Contestațiile nu suspendă executarea, astfel fondurile ajung exclusiv la bugetul de stat, în loc să asigure protecția și drepturile lucrătorilor internaționali. Este o manevră de a atrage rapid bani, fără bătăi de cap, în timp ce lucrătorii străini rămân expuși și fără plasă de siguranță.
Această măsură este completată de instituirea unui regim punitiv care ignoră principiile fundamentale ale dreptului. O singură infracțiune poate duce la pierderea permanentă a drepturilor de autorizare, fără avertizare sau proporționalitate. O astfel de abordare contravine jurisprudenței CEDO. Agențiile devin responsabile financiar chiar și pentru acțiunile străinilor sau pentru cele ale angajatorilor beneficiari, asupra cărora nu au control legal. Sistemul de sancțiuni este complet disproporționat. La o amendă de 40.000 RON per persoană, o greșeală administrativă care implică 30 de lucrători duce la o penalizare de 1.200.000 RON. Evenimentele fortuite nu sunt luate în considerare, agențiile plătesc pentru orice.
Bariere economice și impactul negativ asupra pieței muncii
Proiectul introduce, de asemenea, o barieră economică fără precedent prin limitarea numărului de angajați străini la media anului anterior, raportată la ANAF. Această „aberație economică” penalizează succesul și capacitatea de adaptare a companiilor în expansiune. Proiectul ignoră impactul asupra micilor antreprenori. Dacă o IMM a avut doi angajați anul trecut și acum preia zece contracte noi, va putea angaja maximum un străin, chiar dacă ar avea nevoie de 15. Statul impune o limită bazată pe o medie istorică, ignorând complet contextul economic actual și noile contracte comerciale.
O altă prevedere extrem de gravă este interzicerea angajării străinilor prin Agenții de Muncă Temporară (AMT). Această măsură va avea un impact social și economic imediat, transformând angajații legali în muncitori fără documente peste noapte. Sute de străini angajați de AMTs vor deveni ilegali, deși în prezent se plătesc taxe și contribuții sociale pentru ei la bugetul de stat român.
Apelul la Revizuirea Proiectului și Solicitarea unei Perioade de Testare
Pe lângă aceste blocaje legislative, sectorul se confruntă cu un dezastru logistic cauzat de disfuncționalitățile portalului IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări). Contextul geopolitic a crescut deja timpii de tranzit, iar statul impune termene imposibile de respectare, punând în pericol zeci de mii de dosare aflate în curs de derulare. Romulus Badea solicită imperativ o perioadă reală de testare pentru noua platformă și operarea paralelă a sistemelor. Există zeci de mii de dosare blocate pe portalul IGI. Dacă ordonanța este publicată acum, cu o perioadă de tranziție de o lună, munca și banii angajatorilor români vor fi irosiți. Proiectul OUG nu prevede un termen limită pentru operaționalizarea platformei. Nu prevede nici un termen limită pentru responsabilitatea autorităților statului în nicio etapă a procesului de imigrare.
În prezent, zeci de mii de dosare sunt blocate pe platformă. PIFM nu contestă necesitatea reglementării, ci modul abuziv în care aceasta este formulată, solicitând Guvernului României o revizuire urgentă a proiectului. Comparativ cu modelele europene din Germania sau Franța, care facilitează accesul la resurse umane, proiectul românesc pare conceput pentru a interzice activitatea economică legală și a prioritiza colectarea forțată de fonduri pentru bugetul de stat.
