Premierul Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, ar putea fi înfrânt la alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc duminică, 12 aprilie. Ascensiunea partidului TISZA, condus de Péter Magyar, reprezintă o amenințare serioasă la adresa dominației politice a partidului Fidesz. Analistii politici avertizează însă că o eventuală victorie a opoziției nu va garanta schimbări profunde, deoarece Orbán a consolidat instituțional o serie de mecanisme care vor permite loialiștilor săi să obstrucționeze orice reformă.
Alegătorii vor vota pentru 199 de locuri în Adunarea Națională de la Budapesta. 106 deputați vor fi aleși direct în circumscripții individuale, în timp ce restul de 93 vor fi desemnați de pe listele naționale ale partidelor. Pentru a guverna, este nevoie de 100 de mandate, însă miza majoră rămâne „supermajoritatea” de 133 de locuri, care i-a permis lui Orbán să modifice legile fundamentale ale țării. Un partid trebuie să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Parlament, iar pentru o coaliție de două partide, pragul este de 10%. Campania electorală a polarizat societatea maghiară între două viziuni radical diferite. Pe de o parte, alianța național-conservatoare Fidesz-KDNP, condusă de Viktor Orbán, care a dominat politica maghiară timp de peste un deceniu, punând accent pe suveranitate națională și politici restrictive privind imigrația. Pe de altă parte, partidul TISZA, conservator și pro-european, condus de Péter Magyar, un fost aliat al regimului, devenit un critic vehement al acestuia. Magyar a reușit o mobilizare istorică, platforma sa anticorupție și pro-europeană captând electoratul de opoziție și atrăgând votanți din zone politice diverse.
Deși sondajele recente plasează partidul TISZA într-un ușor avans la nivel național, experții avertizează că victoria populară nu garantează și controlul Parlamentului. Opoziția trebuie să lupte într-un sistem electoral construit să favorizeze partidul de guvernământ. Modificările recente ale circumscripțiilor au redus ponderea Budapestei, unde majoritatea alegătorilor sunt pro-opoziție, în favoarea zonelor rurale, pro-guvernamentale. Mecanismul electoral care oferă voturi suplimentare partidului aflat pe primul loc ar putea oferi Fidesz o majoritate confortabilă, chiar și cu un scor popular mai slab. Orbán a facilitat, de asemenea, procesul de vot pentru maghiarii din țările vecine, care sunt majoritar pro-Fidesz, și a oferit beneficii electorale grupurilor de votanți loiali, cum ar fi pensionarii. Analistii politici subliniază că, chiar dacă Orbán ar fi înfrânt, loialiștii săi vor rămâne ancorați în instituții-cheie, precum Curtea Constituțională sau Parchetul General, cu mandate care expiră peste câțiva ani.
Profesorul Martyn Rady, de la University College London, crede că Orbán „va pierde”, dar că a realizat deja o „lovitură de stat legală”, controlând funcțiile-cheie și mass-media. Profesorul Kurt Weyland, de la University of Texas at Austin, a menționat „cât de distorsionată este delimitarea circumscripțiilor electorale”. Zsolt Enyedi, profesor la Democracy Institute, a menționat că ”opinia publică s-a întors împotriva lui”. Dalibor Rohac, cercetător la American Enterprise Institute (AEI), prevede, de asemenea, că Orbán poate fi înlăturat. În cazul în care opoziția, reprezentată de TISZA, ar obține o victorie, s-ar putea produce schimbări importante în Ungaria, inclusiv restaurarea sistemului de control și echilibru instituțional, o politică externă pro-UE și o serie de procese pentru corupție. Cu toate acestea, mulți analiști avertizează că opoziția ar avea o marjă limitată de manevră, iar implementarea reformelor ar putea fi blocată sau întârziată. Alegătorii din Ungaria se vor prezenta la urne duminică, 12 aprilie, pentru a vota.Un sistem electoral complex
Obstacole în calea schimbării
Pronosticuri și implicații
