Președintele Nicușor Dan a numit șapte procurori-șefi, decizie criticată de USR și organizațiile civice
Președintele României, Nicușor Dan, a numit pe 8 aprilie șapte procurori-șefi și adjuncți, respingând doar o singură propunere din cele opt înaintate de ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD). Decizia a fost luată în ciuda avizelor negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru trei dintre candidați și a lipsei unui aviz pentru alți doi.
Concesii politice și semnale de îngrijorare
Numirile au fost interpretate pe scară largă drept o concesie făcută social-democraților, sugerând o posibilă diminuare a investigațiilor privind corupția la nivel înalt. Această concesie ar putea face parte dintr-o agendă mai amplă, care include numirile în funcțiile de conducere ale serviciilor de informații și asigurarea stabilității coaliției de guvernare, indiferent de prezența sau absența premierului Ilie Bolojan sau de eventuala schimbare a prim-ministrului în aprilie 2027.
Printre cele șapte numiri, doar puține au fost primite fără critici publice, precum cea a lui Codrin-Horațiu Miron, propus la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Membru CSM, Claudiu Sandu a criticat numirile, considerându-le motivate politic, sugerând că nu a existat o competiție transparentă, opinie împărtășită de mulți magistrați.
Apărarea deciziilor și reevaluarea procurorilor
Președintele Nicușor Dan a susținut că deciziile sale s-au bazat pe o evaluare aprofundată, exprimând speranța că acestea vor impulsiona activitatea parchetelor. „Am adunat toate informațiile pentru a avea cea mai potrivită soluție. Sper că acest moment va stimula activitatea parchetelor. Dincolo de asta, este o alegere politică”, a declarat acesta.
Dan a apărat candidații în fața USR și a organizațiilor civice, respingând orice legătură cu PSD, în afara faptului că au fost nominalizați de ministrul Radu Marinescu. El a argumentat, în mod controversat, că nominalizații anterior criticați au fost numiți în funcții de adjuncți, unde lipsa lor de determinare nu ar afecta activitatea generală. A mai afirmat că avizul negativ al CSM privind Cristina Chiriac reflectă o orientare greșită a CSM.
Viorel Cerbu, fost adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a fost promovat la conducerea acestei instituții, înlocuindu-l pe Marius Voineag, căruia îi datorează ascensiunea în cadrul DNA. Cerbu a primit un aviz pozitiv de la CSM și a fost recomandat pentru experiența sa vastă.
Marius Voineag, predecesorul lui Cerbu, a fost numit adjunct, în ciuda faptului că CSM nu a emis un aviz cu privire la numirea sa. Voineag, împreună cu fostul șef Alex Florenta (numit adjunct la DIICOT), a fost criticat de Nicușor Dan în campania prezidențială de anul trecut pentru lipsa de rezultate. Această lipsă de rezultate, vizibilă în absența unor cazuri de corupție de amploare investigate recent, a fost percepută ca fiind încurajată de cei doi procurori-șefi, Voineag și Florenta, ca răspuns la comenzi politice.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat numirile, atrăgând atenția asupra apropierii prea mari a Cristinei Chiriac, numită la conducerea Parchetului General, de serviciile de informații (SRI). Ion a mai scris despre Cristina Chiriac, conchizând că Voineag va menține un anumit control asupra activității DNA, datorită experienței sale și abilităților sale. Cristina Chiriac, care a primit un aviz negativ de la CSM și a fost criticată public pentru manipularea probelor, a fost apărată de președintele Nicușor Dan, care a subliniat performanțele biroului regional DNA organizat de Chiriac.
