Scumpiri la orizont: Fermierii români, dependenți de importurile de îngrășăminte, se confruntă cu turbulențe pe piață
Prețurile îngrășămintelor au crescut în majoritatea categoriilor, dar cele mai afectate sunt produsele pe bază de azot, precum ureea și azotatul de amoniu. Situația vine într-un moment de instabilitate globală, cu implicații directe pentru fermierii români, puternic dependenți de importuri pentru a-și asigura producția agricolă.
Dependența de importuri, accentuată de închiderea Azomureș
După închiderea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș la finalul anului 2021, România s-a confruntat cu o reducere semnificativă a capacității de a acoperi necesarul de îngrășăminte. Practic, țara și-a pierdut jumătate din capacitatea de a produce îngrășăminte, ceea ce a dus la o creștere alarmantă a dependenței de importuri în ultimii ani.
„În acest moment, România importă aproape întreaga cantitate de îngrășăminte folosite în agricultură, de când capacitățile de producție ale din țară s-au oprit”, a declarat Gabriel Ionescu, director general al South East Europe Fertilizer Company (SEEFCO), o companie specializată în importul și distribuția de îngrășăminte chimice. Această dependență face România extrem de vulnerabilă la fluctuațiile de pe piața internațională și la evenimentele geopolitice.
Tensiunile din Orientul Mijlociu și impactul asupra pieței
Conflictul militar din Iran și perturbarea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz, de care depinde Orientul Mijlociu, principalul furnizor de îngrășăminte la nivel global, au amplificat îngrijorările. În plus, oprirea activității QatarEnergy, care deține cel mai mare terminal de gaz natural lichefiat (LNG) din lume și alimentează producția de îngrășăminte din India, a contribuit la creșterea prețurilor pe bursele internaționale.
Payam Akbari, director de dezvoltare al Agricover Commodities, unul dintre cei mai mari distribuitori de îngrășăminte din România, a subliniat importanța regiunii Golfului Persic ca sursă majoră de îngrășăminte pe bază de azot. „În contextul actualelor tensiuni din Orientul Mijlociu, orice perturbare a fluxurilor comerciale din această zonă poate avea efecte directe asupra disponibilității produselor pe piața internațională și, implicit, asupra pieței din România”, a explicat Akbari.
Scumpirea alimentelor, un risc real pentru România
Creșterea prețurilor la îngrășăminte afectează direct producția de cereale, iar România, unul dintre primii cinci producători de cereale din UE, este expusă acestui risc. Producătorii și comercianții de îngrășăminte avertizează asupra riscului de scumpire a alimentelor.
În prezent, România importă peste 90% din îngrășămintele utilizate în agricultură, cu accent pe cele pe bază de azot, precum ureea. Această dependență ridicată face ca fermierii români să fie extrem de vulnerabili la fluctuațiile de prețuri și la eventualele restricții de aprovizionare.
