Producția de țiței a României, în scădere la început de 2026, importurile, pe fondul declinului
România a înregistrat o scădere a producției de țiței în ianuarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea producției autohtone a coincis cu o diminuare a importurilor de țiței, pe fondul unei evoluții a zăcămintelor interne.
Raportul INS arată că producția de țiței a atins 199.500 tone echivalent petrol (tep) în ianuarie 2026. Această cifră reprezintă o scădere de 8,9% (19.500 tep) comparativ cu producția din ianuarie 2025. În paralel, importurile de țiței în aceeași perioadă au totalizat 728.900 milioane tep, însemnând o scădere de 13,2% (110.900 tep) față de importurile din ianuarie 2025.
Prognoze sumbre pentru producția internă
Conform prognozelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), scăderea producției de țiței ar urma să continue în următorii ani. Proiecțiile CNSP indică o rată medie anuală de declin de 2,5% până în 2027. Pentru anul 2026, se estimează o producție totală de 2,68 milioane tep, cu 2,2% mai puțin față de anul precedent. Pentru 2027, estimările indică o producție de 2,63 milioane tep, în scădere cu 1,9% față de 2026.
Scăderea preconizată a producției de țiței este atribuită, potrivit CNSP, „declinului natural al zăcămintelor și menținerii unităților existente de producție”. Aceasta înseamnă că resursele existente se epuizează treptat și, fără investiții majore în noi tehnologii sau descoperiri de noi zăcăminte, producția va continua să scadă. În același timp, importurile de țiței sunt anticipate să crească.
Creșterea importurilor, așteptată în următorii ani
Chiar dacă au scăzut în ianuarie 2026, importurile de țiței sunt estimate să crească în viitorul apropiat. Conform prognozelor CNSP, importul de țiței este preconizat să crească cu 7,4% în 2026, ajungând la 7,52 milioane tep, și cu 7,8% în 2027. Această tendință subliniază dependența tot mai mare a României de sursele externe de energie.
Această situație necesită o analiză atentă a strategiei energetice a țării și a modului în care România va asigura resursele necesare pentru a satisface cererea internă de țiței. Autoritățile au intensificat discuțiile cu privire la eventuale investiții în noi capacități de producție, dar, deocamdată, acestea nu au fost concretizate în proiecte specifice. În acest context, importurile rămân o componentă critică a balanței energetice.
În luna februarie a acestui an, guvernul a anunțat o analiză a legislației privind exploatarea resurselor naturale, cu accent pe simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și pe atragerea de noi investitori în sectorul energetic.
