Oficiali financiari de top din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, pe fondul unei noi crize economice globale, generată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a treia criză majoră care lovește economia mondială, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022. Reuniunea va aduce împreună reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale, care se pregătesc să revizuiască în scădere prognozele de creștere economică.
Impactul războiului asupra economiei globale
În ultimele zile, oficiali de la FMI și Banca Mondială au avertizat că războiul va intensifica inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și la întreruperile aprovizionării. Inițial, înainte de conflict, cele două instituții financiare se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Totuși, evenimentele recente au generat șocuri care vor afecta negativ creșterea economică și eforturile de combatere a inflației.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a remarcat că, deși s-au făcut eforturi pentru a controla politicile fiscale și monetare în trecut, actuala situație reprezintă „un șoc la adresa sistemului”. Guvernele se confruntă cu o provocare majoră: echilibrarea gestionării inflației cu stimularea creșterii economice. Mai mult, crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra în forța de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035 reprezintă o urgență.
Creștere economică mai lentă și inflație în creștere
Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere față de prognoza anterioară de 4%. Dacă războiul continuă, creșterea economică ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este așteptată să atingă 4,9% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 3%, existând riscul unei creșteri până la 6,7% în scenariul pesimist.
FMI a avertizat că, din cauza conflictului, s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută încă 45 de milioane de persoane. În acest context, FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a oferi sprijin țărilor vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice ating niveluri record. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru țările cu venituri mici. Banca Mondială intenționează să mobilizeze aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză rapidă și până la 70 de miliarde de dolari în termen de șase luni, dacă este necesar.
Provocări suplimentare și perspective
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în Trezoreria SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare aveau deja o situație mai dificilă, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici, înainte de actuala criză. Svenstrup sugerează că instituțiile financiare internaționale trebuie să regândească modul în care sprijină țările vulnerabile. Ea a adăugat că țările ar trebui să se angajeze în reforme mai ambițioase pentru a beneficia de sprijin financiar suplimentar.
La reuniunea de la Washington, oficialii FMI și ai Băncii Mondiale vor discuta despre aceste provocări. Aceștia vor evalua impactul războiului, vor revizui prognozele economice și vor stabili strategii pentru a sprijini țările afectate.
