Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a confirmat că eventualele negocieri de pace cu Ucraina se vor concentra inițial pe parcele restrânse de teritoriu. Declarația sa a venit în contextul în care oficiali americani, inclusiv vicepreședintele J.D. Vance, au menționat anterior această abordare.
Obiectivul rusiei: controlul total asupra donețk
Potrivit lui Peskov, forțele ruse mai au de ocupat aproximativ 17-18% din teritoriul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) pentru a ajunge la granițele sale administrative. Această informație sugerează o strategie treptată, cu focalizare pe consolidarea controlului asupra regiunilor revendicate. „În această etapă, vorbim despre o dispută privind câțiva kilometri pătrați de teritoriu într-o direcție sau alta. Sunt doar câțiva kilometri. Mai avem de eliberat 18-17% din Republica Populară Donețk, iar asta va însemna să ajungem la granițele administrative”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Evoluția controlului teritorial din ultimele luni evidențiază schimbări semnificative. În martie 2025, Vladimir Putin declara că Rusia controla 70% din RPD. Ulterior, în august 2025, șeful Statului Major General Rus, Valeri Gherasimov, raporta un control de 79%. În prezent, ponderea teritoriului aflat sub controlul Kievului a scăzut la aproximativ 15-17%, comparativ cu 25% în urmă cu șase luni. Dmitri Peskov a subliniat că negocierile reale, pe care le-a descris drept „complexe, meticuloase și consumatoare de timp”, vor începe abia după ce armata rusă va atinge integral granițele regiunilor pe care le revendică.
Condițiile pentru un armistițiu și perspectivele de pace
Peskov a descris armistițiul de Paște, declarat în perioada 11 aprilie, ora 16:00 – 12 aprilie, la miezul nopții, ca pe un „gest umanitar” inițiat de Vladimir Putin. Totuși, a avertizat clar că operațiunea militară va fi reluată imediat după expirarea armistițiului. O pace durabilă, în viziunea Kremlinului, este posibilă doar atunci când „interesele Rusiei vor fi asigurate”, iar liderul de la Kiev va avea „curajul să își asume această responsabilitate”.
În ciuda discuțiilor despre negocieri, pozițiile celor două state rămân fundamental opuse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins constant ideea oricăror concesii teritoriale considerând cedarea regiunii Donbas ca fiind exclusă, din cauza riscurilor strategice. Deși este de părere că este necesar un dialog direct cu Vladimir Putin, Zelenski a refuzat să meargă la Moscova, propunând, în schimb, găzduirea discuțiilor în Statele Unite sau în Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, Kremlinul susține că este dispus la negocieri, dar solicită eliminarea „cauzelor profunde” ale conflictului. Condiția centrală impusă de Putin este retragerea totală a forțelor ucrainene din cele patru regiuni anexate în urma referendumurilor din 2022: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Pentru Moscova, apartenența acestor teritorii la Rusia este un subiect definitiv închis.
Administrația de la București, condusă de Nicușor Dan ca președinte, și cu Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru, nu a comentat oficial aceste declarații.
