Economia europeană se confruntă cu o criză energetică de amploare, cu efecte pe termen lung, care depășește simpla încetare a conflictelor militare. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), atrage atenția asupra unui aspect crucial: refacerea infrastructurii de gaze naturale distruse în Qatar ar putea dura între trei și cinci ani. Aceasta înseamnă o reconfigurare majoră a pieței energetice, cu implicații semnificative asupra economiei.
Impactul multiplicat al crizei energetice
Criza energetică actuală nu este un eveniment izolat, ci o consecință a mai multor factori. Estimările BERD indică cinci canale principale prin care se propagă efectele negative ale acestei crize.
Primul este reprezentat de prețul gazului natural, care afectează competitivitatea industriei europene, inclusiv a Germaniei. Prețul petrolului, inflația și presiunea pe bugetele guvernamentale reprezintă cel de-al doilea canal. Perturbarea lanțurilor de aprovizionare, cu penurii de aluminiu, sulf sau heliu, este al treilea. Un al patrulea canal, mai puțin discutat, vizează prețul alimentelor, influențat de limitarea utilizării îngrășămintelor în contextul conflictelor din regiune. În final, sunt afectate și economiile bazate pe turism și remitențe, cum sunt cele din Liban sau Iordania.
România: mai puțin expusă, dar nu imună
România, deși producătoare de gaze naturale și cu o nouă platformă offshore în Marea Neagră, nu este scutită de impactul crizei. Țara este mai puțin dependentă de importuri, dar nu complet imună la șoc. Economistul-șef al BERD subliniază că România începe să resimtă efectele războiului, nu doar la pompă, ci și în costurile de împrumut. Investitorii devin mai prudenți în perioade de instabilitate, afectând dobânzile la datoria publică.
Mai mult, România este integrată în lanțurile valorice germane, o economie germană în stagnare însemnând mai puține comenzi pentru furnizorii din estul Europei.
Strategii pentru viitor: investiții private și cheltuieli de apărare
Beata Javorcik subliniază importanța investițiilor private pentru o strategie de creștere sustenabilă. O strategie bazată exclusiv pe fonduri europene nu este suficientă pe termen lung. Incertitudinea geopolitică ucide investițiile, însă există o potențială oportunitate: relocalizarea producției în Europa. România, cu forța de muncă calificată și poziția geografică avantajoasă, ar putea beneficia.
Un alt aspect important îl reprezintă cheltuielile de apărare și modul în care acestea sunt gestionate. Deciziile privind alocarea fondurilor europene, în special prin programul SAFE, vor modela competitivitatea regiunii pentru deceniile următoare. O parte din fonduri merg către apărare și infrastructură, precum și către cercetare și dezvoltare.
