Revolta românilor repatriați din Orientul Mijlociu: Costuri suportate de pasageri, acuzații de lipsă de sprijin
Bucureștiul a fost scena unei controverse aprinse, după ce românii repatriați din Orientul Mijlociu au reclamat că au fost nevoiți să își achite singuri costurile de întoarcere în țară. Nemulțumirile, manifestate inițial în aeroport și amplificate ulterior în mediul online, au scos la iveală experiențe dificile și acuzații de lipsă de sprijin din partea autorităților. În timp ce mai multe curse aeriene aduc înapoi în țară cetățeni români, întrebările legate de modul în care statul ar trebui să gestioneze astfel de situații rămân deschise.
Plăți suportate de pasageri, frustrări exprimate
Un val de critici a izbucnit odată cu sosirea primelor aeronave. Mulți dintre cei repatriați au susținut că au fost obligați să suporte cheltuielile de transport, cazare și alte costuri, contrar așteptărilor legate de o repatriere finanțată de stat. Un tată, care călătorea cu fiica sa de cinci ani, a mărturisit că familia sa nu a primit ajutor financiar și a suportat singură toate costurile. „Am plătit bilet la TAROM 320 de euro, ne-a costat 90 de dolari să ieșim din Israel spre Egipt, și asta a fost”, a declarat acesta, rezumând frustrarea generală.
Mai mulți pasageri au relatat despre dificultățile întâmpinate și despre lipsa de sprijin din partea autorităților. O femeie a descris clipe de panică și a menționat că ajutorul concret a venit în principal din partea ghidului de grup. Au existat și relatări despre întârzieri în obținerea răspunsurilor de la reprezentanțele diplomatice. „Am sunat de peste 100 de ori la ambasadă, la consul. Peste tot nimeni nu răspunde”, a spus o altă femeie.
Zboruri asistate versus evacuări: Clarificări și controverse
Autoritățile au explicat că există două tipuri distincte de repatriere: zboruri asistate și evacuări. În cazul zborurilor asistate, statul român facilitează organizarea transportului, dar pasagerii suportă costurile biletelor de avion. Aceasta a fost situația în cazul curselor aeriene care au aterizat la București. Unii pasageri au achitat bilete suplimentare pentru a se întoarce mai rapid, în timp ce alții nu aveau bilete inițiale.
În schimb, evacuările se aplică în situațiile în care pasagerii nu au bilete și nici nu există zboruri comerciale disponibile. În astfel de situații pot fi utilizate și avioane militare, dar capacitatea acestora este limitată. În Dubai, unde aproximativ 3.000 de români au solicitat repatrierea, avioanele militare nu ar putea soluționa rapid problema.
Reacții și viitoare evoluții
Dezbaterea s-a mutat în mediul online, unde au fost exprimate diverse puncte de vedere. Unii au criticat statul și au subliniat că autoritățile ar trebui să aibă resurse financiare pentru a-și repatria cetățenii. Alții au comparat situația cu sprijinul acordat refugiaților din Ucraina.
Autoritățile nu au emis, până în acest moment, o declarație oficială cu privire la acuzațiile formulate. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate în continuare și cum vor fi gestionate viitoarele curse de repatriere.
