O regiune din creier, legată de respirație, ar putea fi cheia creșterii tensiunii arteriale
O echipă de cercetători a identificat un mecanism cerebral care ar putea explica de ce tensiunea arterială crește la unele persoane. Studiul, publicat în revista științifică Circulation Research, arată că o regiune din trunchiul cerebral, implicată în controlul respirației, poate activa nervii care contractă vasele de sânge, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale. Descoperirea, realizată de cercetători de la University of Auckland, sugerează că anumite forme de hipertensiune ar putea avea legătură directă cu modul în care creierul coordonează respirația și circulația. Hipertensiunea arterială afectează sute de milioane de oameni la nivel global și este unul dintre principalii factori de risc pentru infarct și accident vascular cerebral.
Regiunea cerebrală care influențează tensiunea arterială
Cercetătorii au studiat o zonă din trunchiul cerebral numită regiunea parafacială laterală. Aceasta face parte din cea mai veche structură a creierului, responsabilă pentru funcții automate esențiale, precum respirația, ritmul cardiac și digestia. Profesorul Julian Paton, director al Manaaki Manawa – Centre for Heart Research de la University of Auckland, explică faptul că această regiune este activată atunci când organismul are nevoie de o expirație forțată. Expirațiile forțate apar în situații precum râsul, tusea sau efortul fizic intens. În aceste momente, mușchii abdominali se contractă puternic pentru a expulza aerul din plămâni.
Analiza cercetătorilor a arătat că aceeași zonă cerebrală comunică și cu nervii care controlează constricția vaselor de sânge. Atunci când acești nervi sunt activați, vasele se îngustează, iar tensiunea arterială crește. „Am identificat o regiune a creierului care contribuie la creșterea tensiunii arteriale. Practic, creierul poate fi implicat direct în declanșarea hipertensiunii”, a explicat profesorul Paton. În experimentele de laborator, cercetătorii au observat că această zonă a creierului devine hiperactivă în condiții de hipertensiune. Când activitatea regiunii a fost blocată, tensiunea arterială a revenit la valori normale.
Posibile noi tratamente și legături cu apneea în somn
Rezultatele sugerează că anumite tipuri de respirație, în special cele care implică contracții puternice ale mușchilor abdominali, ar putea influența tensiunea arterială. Identificarea acestui tipar respirator la pacienți ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai bine cauza hipertensiunii în unele cazuri. Hipertensiunea nu are întotdeauna o cauză clară. În multe situații este clasificată drept hipertensiune esențială, ceea ce înseamnă că apare fără o explicație medicală evidentă. Descoperirea acestui mecanism cerebral ar putea oferi o piesă importantă din puzzle.
Cercetătorii au identificat și o sursă a semnalelor care activează această regiune cerebrală. Semnalele provin de la corpii carotidieni, mici grupuri de celule situate în gât, lângă artera carotidă. Aceste structuri funcționează ca senzori care monitorizează nivelul de oxigen din sânge. Atunci când detectează scăderea oxigenului, trimit semnale către creier pentru a ajusta respirația și circulația. Deoarece aceste structuri se află în afara creierului, ele ar putea deveni o țintă pentru viitoare tratamente.
Tratamentul hipertensiunii include în prezent medicamente care relaxează vasele de sânge, reduc volumul de sânge sau influențează sistemul hormonal. Noua descoperire sugerează o direcție diferită: intervenția asupra circuitelor nervoase care conectează respirația cu tensiunea arterială. Cercetătorii analizează posibilitatea folosirii unui medicament care să reducă activitatea corpilor carotidieni. Prin această metodă, regiunea cerebrală implicată în creșterea tensiunii ar putea fi „dezactivată” indirect. Descoperirea ar putea avea o relevanță specială pentru persoanele cu apnee obstructivă în somn. În această afecțiune, respirația se oprește temporar în timpul somnului, iar nivelul oxigenului din sânge scade. Corpii carotidieni devin foarte activi pentru a corecta această situație. Această stimulare repetată poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Apneea în somn este considerată un factor important în dezvoltarea hipertensiunii rezistente la tratament.
La nivel mondial, peste 1,2 miliarde de oameni trăiesc cu hipertensiune arterială, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Boala este adesea numită „ucigașul tăcut”, deoarece mulți pacienți nu prezintă simptome evidente ani la rând. Dacă viitoarele studii vor confirma rezultatele, tratamentele ar putea viza nu doar sistemul cardiovascular, ci și rețelele nervoase care controlează respirația și circulația.
