Un uriaș rezervor de apă dulce, suficient pentru a asigura necesarul de apă al orașului New York pentru 800 de ani, a fost descoperit sub platoul marin de pe Coasta de Est a Statelor Unite. Acest rezervor, care se întinde din zona de coastă a statului New Jersey spre nord până la Maine, are potențialul de a rezolva problema apei potabile în regiune.
## Originea apei dulci
Apa dulce din acest rezervor s-a format probabil în perioada ultimei glaciațiuni, pe când regiunea era acoperită de ghețari. Conform oamenilor de știință, analizele preliminare sugerează că apa dulce a provenit din ghețari la un moment dat în timpul ultimei ere glaciare, acum 2,6 milioane până la 11.700 de ani. “A fost un proiect destul de complex și un fel de vis de-o viață”, a declarat Brandon Dugan, cercetător-șef în cadrul expediției și profesor de geofizică la coala de Mine din Colorado.
## Expediția științifică
Expediția științifică, cunoscută sub numele de Expediția 501, a durat trei luni și a dragat 50.000 de litri de apă de sub fundul mării în trei locații din largul insulelor Nantucket și Martha’s Vineyard. Rezultatele nu sunt încă finale, dar până acum se pare că rezervorul s-ar putea întinde mai departe în subteran decât sugerau primele rapoarte, ceea ce înseamnă că ar putea fi chiar mai mare decât se credea anterior. “Am exclus varianta a doua deoarece nu avem munți înalți lângă coastă”, a spus Dugan. Cu toate acestea, “ar putea exista o componentă legată de precipitații” a spus el. “Vă puteți imagina că în fața unui ghețar aveți precipitații, deci probabil este un sistem mixt”.
## Implicații și perspective
Expediția 501 a extras probe de apă din locații situate la 30 până la 50 de kilometri în largul coastei statului Massachusetts. Cercetătorii au forat până la 400 de metri adâncime sub platoul marin, o adâncime suficientă pentru a dezvălui un strat gros de sedimente umflat cu apă dulce, situat sub un strat de sedimente sărate și un “sigiliu” impermeabil de argilă și nămol. “Avem un sigiliu în partea de sus (a depozitului acvifer) care separă apa de mare de deasupra de apa dulce de dedesubt”, a spus Dugan. Acest sigiliu este suficient de puternic pentru a separa cele două straturi acum, dar nu a fost suficient de rezistent pentru a împiedica un ghețar să forțeze apa în jos prin el – dacă așa s-a întâmplat. Măsurătorile de salinitate au arătat că prospețimea apei din rezervor scade odată cu distanța față de țărm, dar rămâne mult sub salinitatea oceanului în zonele studiate vara trecută. Locul de foraj cel mai apropiat de Nantucket și Martha’s Vineyard avea un conținut de sare de 1/1.000, care este limita maximă de siguranță pentru apa potabilă. Descoperirea acestui uriaș rezervor de apă dulce sub platoul marin de pe Coasta de Est a Statelor Unite poate avea implicații semnificative pentru gestionarea resurselor de apă în regiune și poate oferi o soluție pe termen lung pentru problema apei potabile.
