Robotizarea și risipa alimentară: o ecuație cu potențial nociv
Lanțurile de aprovizionare cu alimente se bazează din ce în ce mai mult pe automatizare și inteligența artificială, de la recunoașterea produselor în depozite până la optimizarea transportului. Deși sistemele digitale promit eficiență sporită, un nou studiu arată că dependența crescută de tehnologie crește risipa alimentară. Alimentele care nu pot fi „văzute” de sistemele digitale devin inutilizabile, creând vulnerabilități în lanțul alimentar.
Criptarea datelor și efectele asupra distribuției
Alimentele circulă prin lanțurile de aprovizionare fiind recunoscute de baze de date, aplicații și sisteme automatizate de aprobare. Dacă un sistem digital nu poate confirma o livrare, alimentele nu pot fi eliberate, asigurate, vândute sau distribuite legal, potrivit cercetărilor. Atacurile cibernetice asupra rețelelor de distribuție alimentară au arătat deja consecințele acestei dependențe. Întreruperi ale comenzilor online, întârzieri în livrări – chiar dacă stocurile fizice sunt disponibile.
Deciziile cheie în aceste sisteme sunt luate de algoritmi, greu de explicat și contestat. Copiile de rezervă manuale sunt eliminate, în numele eficienței. „Companiile aleg automatizarea în detrimentul oamenilor pentru a economisi timp și a reduce costurile”, se menționează în studiu. Drept urmare, deciziile privind circulația și accesul la alimente sunt luate de sisteme pe care oamenii nu le pot pune la îndoială sau anula cu ușurință.
Lipsa forței de muncă și a instruirii
O altă problemă majoră este reducerea numărului de persoane care gestionează aceste probleme și formarea deficitară a personalului. Procedurile manuale sunt considerate costisitoare și sunt abandonate treptat. Angajații nu mai sunt instruiți pentru a interveni în cazul unei defecțiuni, deoarece nu se așteaptă să facă acest lucru. Atunci când apare o problemă, abilitățile necesare pentru a interveni pot lipsi.
Această vulnerabilitate este agravată de lipsa constantă de forță de muncă și de competențe, ce afectează transportul, depozitarea și inspecția. Chiar și atunci când sistemele digitale își revin, capacitatea umană de a relua fluxurile poate fi limitată. Riscul nu este doar că sistemele se defectează, ci că, atunci când se întâmplă acest lucru, perturbările se răspândesc rapid.
Problema depășește aprovizionarea, afectează autorizarea
Securitatea alimentară este adesea asociată cu provocările legate de aprovizionare, dar studiul subliniază o problemă suplimentară: autorizarea. Dacă un „manifest” digital este corupt, transporturile pot să nu fie eliberate. Reziliența depinde nu numai de fluxurile comerciale, ci și de guvernanța datelor și de procesul decizional în sistemele alimentare.
În România, potrivit datelor recente, se aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare.
