Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
Banca Națională a României a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5%. Decizia vine în contextul unor presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate, dar și a efectelor inflaționiste generate de criza din Orientul Mijlociu, care ar putea amplifica inflația în trimestrul al doilea.
Inflația, sub lupa BNR
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația CORE2, ajustată, a stagnat la începutul anului, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, până la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la finalul anului, după ce efectele de bază urmau să se estompeze în semestrul al doilea.
Conform evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul al doilea, depășind estimările anterioare, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale, generate de războiul din Orientul Mijlociu. Incertitudinile interne legate de continuarea consolidării fiscale, combinate cu riscurile externe legate de evenimentele din Orientul Mijlociu, influențează dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial, dar și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Privire de ansamblu asupra economiei
Activitatea economică a înregistrat o ușoară redresare în trimestrul I 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însă a fost acompaniată de o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, într-un context în care evoluțiile pe componentele cererii agregate și pe principalele sectoare au fost similare. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat un declin anual semnificativ mai mare în ianuarie 2026. Producția industrială a consemnat o contracție mai accentuată de la an la an. Deficitul comercial a scăzut mai abrupt, în termeni anuali. Deficitul de cont curent a accelerat scăderea, pe fondul îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
Progresele în consolidarea bugetară inițiată în 2025 vor amplifica presiunile dezinflaționiste, în special dinspre cererea agregată, ceea ce va avea implicații favorabile asupra așteptărilor inflaționiste și va conduce la ajustarea deficitului de cont curent. Absorbtia și utilizarea fondurilor UE, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Ele sprijină, de asemenea, realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Perspective și măsuri viitoare
Erste Group, într-o notă de cercetare, a menționat un scenariu de majorare a ratelor dobânzilor, considerat încă improbabil, dar care nu figura pe agenda analiștilor înainte de criza din Orientul Mijlociu. Grupul austriac anticipează ca BNR să ia în considerare prima reducere a ratei dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, ce coincide cu o prognoză actualizată.
În perioada martie-iunie 2026, inflația anuală va crește, depășind nivelurile anticipate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor. La acestea se adaugă efectele de bază nefavorabile care se vor manifesta în trimestrul al doilea în sectorul energiei, dar și efectele directe tranzitorii. Aceste efecte au fost exercitate din semestrul al doilea al anului 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și de majorarea cotelor de TVA și accize, care se vor disipa în trimestrul al treilea al anului 2026.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, unde se va discuta politica monetară, este programată pentru luna mai.
