Sortarea deșeurilor, o practică mai mult teoretică în România
România se confruntă cu o criză majoră în gestionarea deșeurilor, în ciuda obiectivelor ambițioase de reciclare și a eforturilor de a implementa o economie circulară. Sistemul de sortare a deșeurilor, atât la nivelul cetățenilor, cât și al companiilor, se dovedește a fi ineficient, majoritatea deșeurilor ajungând în continuare în gropile de gunoi. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a subliniat că „o astfel de sortare există doar pe hârtie”.
Chiar dacă cetățenii și companiile sortează deșeurile conform regulilor, acestea ajung, de cele mai multe ori, amestecate și duse în final tot la groapa de gunoi. „Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, a precizat Berceanu. Potrivit estimărilor, peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate, țara noastră având una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din Uniunea Europeană.
Gropile de gunoi, o prezență constantă în peisajul românesc
Gropile de gunoi sunt o prezență constantă în aproape toate zonele țării. Fostul șef al Gărzii de Mediu a menționat că „veți găsi câte una lângă aproape fiecare oraș mare”. Mai mult, în România există un număr estimat de 500 de depozite de deșeuri, de diferite dimensiuni și cu statut legal diferit. Multe dintre acestea sunt depozite neautorizate, ascunse de ochii publicului.
Problema gestionării deșeurilor a atras atenția Uniunii Europene, care a reacționat prin trimiterea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ianuarie. Motivul a fost neînchiderea și neecologizarea a 92 de depozite de deșeuri neconforme, deși termenul limită stabilit pentru remedierea acestei probleme era iulie 2017. România a fost sancționată și în trecut pentru probleme similare, cu o amendă impusă în 2023 de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea unui număr de 31 de depozite industriale.
România, destinație pentru deșeurile din alte țări
Pe lângă problemele interne, România a devenit o destinație pentru deșeuri provenite din alte state europene, inclusiv Italia, Germania, Austria sau Olanda. Unul dintre motive este costul scăzut al depozitării, care este de aproximativ 30 de euro pentru o tonă de deșeuri, mult mai puțin decât în multe țări din Europa de Vest. Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca, a explicat că „România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”.
Transporturile de deșeuri sunt uneori declarate ca materiale reciclabile, deși conțin gunoi. Documentele sunt adesea falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu deșeuri acoperite de materiale aparent reciclabile. Din păcate, o mare parte din aceste transporturi ajung direct la gropile de gunoi.
Comisia Europeană a atras atenția asupra gestionării deșeurilor din România, iar în prezent, România se confruntă cu proceduri de infringement din cauza nerespectării legislației europene privind gestionarea deșeurilor, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni financiare suplimentare.
