România, în centrul dezbaterilor europene despre economia circulară
Evenimentul Summitul pentru Recuperarea Resurselor 2026, organizat de Guvernul României prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a adus în prim-plan modelul românesc de Sistem de Garanție-Returnare (SGR), considerat un exemplu relevant la nivel european. La summit au participat lideri europeni, reprezentanți ai instituțiilor internaționale, dar și oameni de afaceri. Discuțiile au reflectat rolul tot mai vizibil al României în dezbaterile europene privind securitatea resurselor și tranziția către o economie circulară funcțională.
Sistemul românesc, un model în atenția Europei
Sistemul românesc de Garanție-Returnare a fost intens analizat, fiind un punct central al discuțiilor. Succesul acestui sistem se bazează pe implicarea comunității și a celor peste 15 milioane de români care contribuie zilnic la funcționarea acestuia. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat că circularitatea nu mai este doar o aspirație ecologică, ci este strâns legată de securitatea economică și de responsabilitatea față de generațiile viitoare.
Modelul românesc, cu o rată de colectare de peste 80%, demonstrează că se pot obține rezultate concrete. Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, a evidențiat importanța alinierii politicilor publice, a stimulentelor de piață și a capacității instituționale. Acesta asigură o funcționare eficientă la scară largă, susținută de cetățeni și companii.
Economia circulară: competitivitate și dezvoltare economică
Recuperarea resurselor a devenit un factor determinant pentru competitivitatea economică, reziliența industrială și autonomia strategică a Europei. De asemenea, sistemele de garanție-returnare sunt privite nu doar ca instrumente de mediu, ci și ca infrastructură susținătoare a dezvoltării economice. Un aspect crucial este crearea unei piețe funcționale pentru materialele reciclate, pentru a valorifica pe deplin potențialul economic al economiei circulare.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță, a remarcat importanța unei piețe funcționale în spatele oricărui model de economie circulară. Testul real este capacitatea materialelor reciclate de a reveni în economia reală într-un mod stabil. Aurel Ciobanu-Dordea, director pentru Economie Circulară în cadrul Direcției Generale pentru Mediu a Comisiei Europene, a menționat că extinderea sistemului de garanție-returnare și aplicarea unor principii similare la alte produse ar fi un pas important.
Provocări și perspective pentru viitor
Un accent major a fost pus pe adaptarea la specificitățile fiecărei piețe, inclusiv infrastructura existentă și capacitatea administrativă. România oferă un exemplu concret, cu rezultate măsurabile și lecții practice pentru alte țări. În același timp, funcționarii europeni au subliniat că este o urgență ca legislația să încurajeze o durată de viață mai lungă a produselor, să extindă utilizarea materialelor reciclate și să clarifice piața online.
Ministrul pentru Tranziție Ecologică, Biodiversitate și Negocieri Internaționale pentru Climă și Natură din Franța, Monique Barbut, a vorbit despre importanța încrederii pe termen lung pentru cei care investesc în reciclare. Anita Sowińska, subsecretar de stat la Ministerul Climei și Mediului din Polonia, a subliniat valoarea experienței românești pentru alte state, precum Polonia, care au implementat recent un sistem similar.
Summitul pentru Recuperarea Resurselor 2026 și-a propus să contribuie la dialogul european privind dezvoltarea unor sisteme eficiente de recuperare a resurselor și transformarea economiei circulare într-un pilon al competitivității economice.
