România, în pragul recesiunii în 2026? Avertisment de la CFA România
România ar putea intra în recesiune în 2026, avertizează președintele CFA România, Adrian Codirlaşu. Declarația vine pe fondul unei scăderi semnificative a consumului la începutul acestui an. Semnalele economice îngrijorătoare sugerează un scenariu mai sumbru decât cel anticipat inițial, cu posibile repercusiuni asupra stabilității financiare a țării.
Adrian Codirlaşu anticipează o creștere economică modestă de 0,5% în acest an, cu posibilitatea de a înregistra un ușor declin. Analiza sa se bazează pe datele recente privind consumul, pe care le consideră „extraordinare”. Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o scădere de 9,1% a consumului în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, un indicator major de îngrijorare.
Evoluția consumului, factorul cheie
Scăderea consumului, cu precădere în comerțul cu amănuntul, este un semnal major de alarmă. ”Am citit de vreo trei ori comunicatul INS să văd chiar e minus 9,1 la consum. Asta mi se pare cea mai îngrijorătoare știre de la începutul anului”, a declarat Codirlaşu. Primul trimestru din 2024 ar putea înregistra o scădere, comparativ cu trimestrul anterior, sugerând un trend descendent.
Președintele CFA România subliniază importanța evoluției consumului în lunile următoare. „Avem în ianuarie această scădere de consum care este spectaculoasă. Vedem februarie și martie”, a adăugat el. Creșterea prețului combustibilului și aversiunea la risc vor genera, cel mai probabil, o prudență crescută în cheltuieli. Astfel, martie ar putea aduce o nouă scădere, după o posibilă ușoară revenire în februarie.
Semnale pentru recesiune
Primul trimestru din acest an va oferi datele cruciale pentru a evalua riscul de recesiune. „Este necesar să avem datele din trimestru I, de creștere economică. Dacă o să avem un minus față de trimestru I din anul trecut, mergem probabil către o uşoară recesiune”, a explicat Adrian Codirlaşu.
Scăderea cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul, raportată de INS, este accentuată de declinul vânzărilor de carburanți (-13,8%), produse nealimentare (-11,3%) și alimente, băuturi și tutun (-3,9%). În contextul acestor evoluții economice, proiectul de buget pentru anul în curs al Guvernului a estimat o creștere economică de 1%.
