Război în Orientul Mijlociu: România, asigurări de siguranță și rolul strategic
Bucureștiul transmite asigurări de siguranță cetățenilor români, în urma tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu. După atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, președintele Nicușor Dan a declarat că România „este în deplină siguranță” și nu se află sub nicio amenințare directă. Instituțiile statului monitorizează situația. Se iau măsurile necesare.
Monitorizarea evoluției și posibile reacții
Tensiunile vin după ce Iranul a lovit baze militare americane, ca răspuns la atacurile care au vizat oficiali iranieni. Specialiștii în securitate din Europa nu exclud posibilitatea unor represalii. Pot exista celule iraniene adormite în Europa. „Nu pot fi excluse represalii ale unor celule iraniene adormite în Europa”, a declarat președintele Comisiei parlamentare germane însărcinate cu controlul serviciilor secrete, Marc Henrichmann.
România, deși nu se află în cercul imediat al potențialelor ținte, are un rol strategic. Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost implicată în operațiuni militare. Acesta este un important punct de tranzit pentru trupele americane. La baza de la Kogălniceanu ajung avioane dinspre Orientul Mijlociu sau Asia Centrală.
Implicarea României: Baza Kogălniceanu și scutul antirachetă de la Deveselu
Baza Mihail Kogălniceanu a fost implicată mai ales în ultimii ani. A fost, de asemenea, implicată în operațiunea Midnight Hammer. România a semnat un acord cu SUA în 2005. Acordul permite amplasarea de baze militare americane pe teritoriul țării. Trăiasc Băsescu a semnat acest acord. El viza baza de la Mihail Kogălniceanu, dar și zonele de antrenament Babadag, Cincu și Smârdan.
Pe lângă baza de la Kogălniceanu, România găzduiește și un scut antirachetă la Deveselu. Acesta a fost gândit inițial pentru a proteja de potențiale atacuri din Iran. Rusia a criticat constant scutul. Oficialii americani au accentuat caracterul defensiv al acestuia.
Prin implicarea sa, România este asociată cu interesele americane în regiune. Statele Unite au și alte baze militare europene. Franța și Spania s-au opus loviturilor asupra Iranului. Premierul spaniol a condamnat atacurile. El le-a definit ca fiind unilaterale. Emmanuel Macron a cerut o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate ONU. Rusia, China și Turcia s-au alăturat Iranului.
Prezența militară americană la baza de la Kogălniceanu va continua deocamdată.
