România, campioană la tineri blocați: Analiza EUROSTAT arată o tranziție eșuată de la școală la muncă
București – Tinerii români se confruntă cu o criză majoră în tranziția de la educație la piața muncii, conform unei analize detaliate a Consiliului Consultanților Politici (CPAG). Studiul, bazat pe datele EUROSTAT, evidențiază o rată alarmantă de participare simultană la educație și muncă, dar și un procent ridicat de tineri NEET (Not in Education, Employment, or Training). Datele arată că situația este mult mai gravă decât media europeană, cu implicații serioase pentru viitorul economic al țării.
Paradoxul României: Educație și muncă, două lumi separate
România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și piața muncii din Uniunea Europeană, cu doar 1,2%. Aceasta contrastează puternic cu media europeană de 11,6%, și cu valori de peste 30% în țări precum Olanda și Islanda. Aproximativ 97% dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu sunt activi pe piața muncii, confirmând o separare rigidă între educație și experiența profesională. Aceasta reflectă bariere instituționale și de reglementare care împiedică studenții să combine studiile cu munca.
Un alt indicator îngrijorător este rata NEET, care în România atinge 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani. Această rată este aproape dublă față de media europeană de 11%. Studiul CPAG subliniază că femeile sunt mai vulnerabile, reprezentând 63% din totalul NEET. Principala formă de NEET în România este inactivitatea economică, nu șomajul activ, cu aproximativ 14% dintre tineri inactivi și doar 5,4% căutând activ un loc de muncă.
Salarii mici și emigrație: Două obstacole majore
Un alt aspect critic evidențiat de studiu este nemulțumirea salarială, menționată de 44% dintre tineri drept principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă. Doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții. Această nemulțumire conduce la intenția de emigrare, 66% dintre tineri exprimându-și dorința de a lucra în străinătate. Aproximativ 28% intenționează să plece în termen de 12 luni, în special tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație.
Analiza dezvăluie și disparități regionale semnificative. București-Ilfov înregistrează cele mai mici rate NEET, confirmând convergența urbană, în timp ce regiunile Sud-Est și Centru se confruntă cu rate NEET pentru femei de peste 30%. Datele sugerează că tinerii din zonele defavorizate migrează în afara țării, în loc să găsească oportunități reale de îmbunătățire a situației economice. Părăsirea timpurie a școlii rămâne un factor determinant, 24% dintre tinerii NEET neavând calificări secundare superioare.
În urma acestui studiu, se va analiza, de către Guvern, un plan pentru a îmbunătăți situația tinerilor din România în ceea ce privește tranziția educație-muncă, cu accent pe sprijinirea tinerilor vulnerabili și reducerea decalajelor regionale.
