Economia României se confruntă cu o perioadă dificilă în 2026, avertizează analiștii
Economia românească pare să intre într-o perioadă de tranziție, cu provocări majore în 2026, pe fondul unei creșteri economice slabe și al dezechilibrelor macroeconomice persistente. Un raport recent arată că vechiul model economic, bazat pe consum și deficite, își atinge limitele. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, compară situația cu o renovare complexă, unde investițiile prin fonduri europene sunt cheia, dar riscurile sunt multiple.
Datele pentru 2025 confirmă deja o încetinire. Creșterea economică a fost de doar 0,7%, al doilea an consecutiv sub potențialul economiei. În plus, ultimul trimestru al anului trecut a adus o nouă contracție, marcând a doua recesiune tehnică în doi ani. Economiștii atrag atenția că motorul consumului, care a alimentat creșterea în trecut, începe să își piardă din vigoare, afectat de inflație, dobânzi ridicate și ajustări fiscale.
Încetinirea consumului și nevoia de investiții
Prognozele indică o creștere de aproximativ 1% pentru 2026, o revenire modestă. Investițiile ar trebui să devină noul pilon al creșterii, sprijinite de fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Coaliția – care deține actul de proprietate – înțelege că oprirea lucrărilor la mijlocul proiectului ar scădea valoarea proprietății. Planul de renovare pare credibil pe hârtie; întrebarea este dacă bugetul rămâne așa cum e, dacă antreprenorii își îndeplinesc sarcinile și dacă proprietarii rezistă tentației de a se muta înapoi înainte ca tencuiala să se usuce,” notează Dascălu.
Pe termen scurt, consumul va rămâne modest, limitat de dobânzi mari și presiuni asupra veniturilor reale. Revenirea consumului este estimată pentru a doua jumătate a anului 2026, dar va fi probabil moderată. Schimbarea de ritm se observă deja în datele economice, cu o scădere a contribuției consumului la creștere și un rol mai important al investițiilor.
Provocări: deficitul comercial și riscurile geopolitice
O altă vulnerabilitate majoră a economiei românești este deficitul comercial ridicat, cu importuri mai mari decât exporturile în multe sectoare. Deși fondurile europene ajută la finanțarea dezechilibrelor externe, competitivitatea rămâne o provocare. „Structura este suficient de solidă, dar două recesiuni tehnice, o inflație de aproape două cifre și un deficit lăsat netratat ani de zile au scos la iveală fisuri pe care remedierile cosmetice nu le mai pot ascunde”, explică Dascălu.
Contextul internațional aduce noi incertitudini. Tensiunile geopolitice și o creștere a prețurilor la energie ar putea afecta direct economia. Un astfel de scenariu ar crea o combinație dificilă de creștere slabă și inflație ridicată, apropiată de stagflație. În acest context, manevra pentru politicile economice devine limitată. Este crucial ca România să accelereze tranziția către un model economic sustenabil.
Guvernul a anunțat recent o serie de măsuri pentru a stimula absorbția fondurilor europene, inclusiv simplificarea procedurilor de accesare a acestora și sprijinirea proiectelor de investiții în infrastructură, energie și digitalizare.
