Energia curată, întârziată de birocrație și geopolitică
Proiectul ITER (Reactorul Termonuclear Experimental Internațional), inițiat în Franța cu participarea a 35 de țări, se confruntă cu întârzieri majore. Scopul ambițios este de a revoluționa sectorul energetic global prin fuziune nucleară. Data estimată pentru funcționarea completă a reactorului a fost amânată până în 2039, mult peste termenul inițial de 2016. Costurile proiectului au crescut considerabil, ajungând la 32,4 miliarde de dolari.
Provocările colaborării internaționale
Proiectul ITER a fost gândit ca un simbol al cooperării internaționale, bazat pe contribuții „în natură” din partea statelor participante. Rusia, de exemplu, contribuie cu componente critice pentru magneții care controlează reacțiile de fuziune. Întârzierile sunt accentuate de fragmentarea sarcinilor. Marea majoritate a componentelor sunt fabricate de mai multe țări în paralel. Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a complicat suplimentar procesul, adăugând birocrație. „Oamenii își lasă pașapoartele odată ce intră în instalație”, a declarat Pietro Barabaschi, directorul general al ITER, pentru presa internațională.
Viitorul energiei verzi
În timp ce ITER înregistrează întârzieri, sectorul privat accelerează în domeniul fuziunii nucleare. Investițiile private globale au crescut spectaculos. Commonwealth Fusion Systems, un startup american, anticipează producerea primei sale plasme până în 2027. Europa, în schimb, depinde aproape exclusiv de ITER pentru inovații în fuziunea nucleară, ceea ce ar putea-o plasa în urma altor regiuni. Dacă inițiativele private vor produce primele rezultate, ITER riscă să devină un simbol al unui efort multilateral depășit de ritmul pieței libere, spun experți.
Conform Serviciului de Cercetare al Congresului american, costurile proiectului au ajuns la 32,4 miliarde de dolari ajustați pentru 2023.
