Războiul cu Iranul lovește economia israeliană: Scumpiri în lanț și perspective sumbre
Conflictul cu Iranul începe să se facă simțit tot mai puternic în economia Israelului. Creșterea prețurilor la energie se reflectă deja în scumpirea carburanților, dar și a alimentelor și a altor bunuri de bază, generând îngrijorări serioase cu privire la viitorul economic al țării. Economiștii avertizează asupra unui impact cu efecte pe multiple planuri, de la facturile gospodăriilor până la încetinirea generală a economiei.
Inflația se instalează, puterea de cumpărare scade
Analistii The Times of Israel au subliniat că, deși prețurile la combustibili sunt stabilite lunar de guvern și nu au crescut încă semnificativ, efectele scumpirii petrolului – pe fondul războiului și al blocării Strâmtorii Ormuz – se vor transmite rapid în întreaga economie. Experții economici atrag atenția că principalele costuri ale conflictului vin din cheltuielile directe – muniție, pagube și restricții economice – însă efectele indirecte, generate de criza energetică, vor împinge în sus prețurile pentru bunuri și servicii. Situația devine critică în sectorul alimentar, unde prețurile sunt deja cu mult peste media europeană și cea a țărilor dezvoltate.
„Procesul de producție al oricărei companii israeliene folosește gaz și combustibil. Dacă prețul acestor resurse crește, acest lucru se transmite în prețul produselor pe care consumatorii le cumpără”, explică Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Creșterea costurilor la energie va produce un efect de domino, afectând transportul, producția și ajungând până la raft. Expertul anticipează o creștere a inflației, care va eroda puterea de cumpărare a populației, cu posibile concedieri în companii.
Sectoarele vulnerabile și riscuri pe termen lung
Pe lângă alimente, sectoarele dependente de transport și logistică, precum aviația și turismul, dar și agricultura și construcțiile, sunt printre cele mai expuse. În schimb, serviciile IT și exporturile digitale ar putea fi mai puțin afectate. Economiștii subliniază efectul dublu al scumpirii petrolului: reduce veniturile disponibile ale gospodăriilor și scade cererea de consum. Ronen Menachem, economist-șef la Mizrahi Tefahot Bank, a declarat că, în cazul în care producția și consumul sunt afectate, activitatea economică va încetini, iar veniturile fiscale vor scădea.
Israelul se confruntă, de asemenea, cu o presiune bugetară tot mai mare, din cauza cheltuielilor militare masive și a opririi parțiale a unor sectoare economice. Analistii avertizează asupra riscului ca veniturile fiscale să scadă exact într-un moment în care guvernul are nevoie de resurse suplimentare pentru a finanța războiul. Evoluția economiei va depinde în mare măsură de modul în care se va încheia conflictul. Un scenariu optimist ar presupune o posibilă schimbare de regim în Iran, ceea ce ar putea duce la o relansare a încrederii și a consumului.
În schimb, dacă incertitudinea persistă, Israelul riscă o perioadă economică dificilă, comparabilă cu cea de după războiul din 1973. Experiența trecută arată că această perioadă ar putea fi marcată de inflație ridicată, creșterea cheltuielilor militare și stagnare economică prelungită. Ministerul de Finanțe israelian a anunțat o revizuire a bugetului național pentru a face față noilor provocări economice.
