Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizează că războiul din Orientul Mijlociu va crește cererea de sprijin financiar din partea instituției, estimând o creștere între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt. Conflictul, care a dus la perturbarea fluxurilor de petrol și gaze, generează riscuri semnificative pentru economia globală, forțând revizuirea în jos a prognozelor de creștere.
Impactul războiului asupra economiei globale
Georgieva a subliniat că războiul, deși temporar întrerupt, afectează serios economia mondială. Reducerea cu 13% a fluxului zilnic de petrol și cu 20% a livrărilor de gaz natural lichefiat (LNG) a provocat un șoc de ofertă. Acesta a dus la creșterea prețurilor la energie și a perturbat lanțurile de aprovizionare. Situația a forțat FMI să revizuiească în jos prognoza de creștere economică globală.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. Cu toate acestea, bombardamentele continue ale Israelului asupra Libanului riscă să compromită negocierile pentru o pace durabilă. Georgieva a menționat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, creșterea economică va fi mai lentă.
Riscuri diferențiate pentru diferite economii
Conform declarațiilor Kristalinei Georgieva, războiul prezintă riscuri diferite pentru statele membre FMI. Importatorii de petrol, care reprezintă aproximativ 80% dintre țări, sunt afectați de creșterea prețurilor și de lipsa de aprovizionare. În același timp, exportatorii majori de petrol și economiile non-petroliere din regiune au fost afectate disproporționat de conflict.
Un exemplu concret este complexul Ras Laffan Industrial City din Qatar, care produce 93% din LNG-ul Golfului. Acesta este închis din 2 martie și ar putea dura între trei și cinci ani pentru a reveni la capacitatea maximă. Conflictul va avea efecte pe termen lung, inclusiv închiderea rafinăriilor și lipsa produselor petroliere rafinate, perturbând transportul, turismul și comerțul.
Măsuri recomandate și perspective
FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, analizând diverse evoluții posibile, de la o normalizare rapidă până la un scenariu cu prețuri mari la petrol și gaze pe termen lung. Georgieva a menționat că țările ar trebui să evite acțiunile unilaterale, cum ar fi restricțiile la export sau controalele de preț, care ar putea destabiliza economia globală.
Băncile centrale ar trebui să majoreze ratele dobânzilor dacă așteptările inflaționiste scapă de sub control. Totuși, Georgieva a avertizat împotriva măsurilor premature care ar putea „răci” creșterea economică. Ea a subliniat, de asemenea, că datoria publică globală este mult mai mare decât acum 20 de ani. Înainte de război, aceasta era estimată să ajungă la circa 100% din PIB-ul mondial până în 2029, cel mai ridicat nivel din 1948.
Între mai 2024 și martie 2025, FMI a aprobat peste 36 de miliarde de dolari în împrumuturi noi, conform unui studiu al Universității Boston.
