Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu va genera o creștere a cererilor de sprijin financiar, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari, pe termen scurt. Declarația a fost făcută joi, în perspectiva reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare. Războiul, început la sfârșitul lunii februarie, a determinat deja instituția să își revizuiască în scădere previziunile de creștere economică globală.
Impactul conflictului asupra economiei globale
Georgieva a subliniat că, chiar și în cel mai bun scenariu, nu se va reveni la situația anterioară conflictului. Un exemplu concret este complexul Ras Laffan din Qatar, responsabil pentru 93% din producția de gaze lichefiate din Golf, în prezent închis. Redeschiderea acestuia la capacitate maximă ar putea dura între trei și cinci ani.
Incertitudinile sunt majore în ceea ce privește tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și redresarea traficului aerian regional. Chiar dacă se va ajunge la pace, creșterea economică va fi mai lentă. Conflictul generează efecte secundare prelungite, inclusiv închiderea rafinăriilor și penuria de produse rafinate, cu impact direct asupra transportului, turismului și comerțului. FMI va prezenta săptămâna viitoare mai multe scenarii, inclusiv unul în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate o perioadă îndelungată. Chiar și în cel mai optimist scenariu, vor exista efecte negative, cauzate de daunele aduse infrastructurii, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii. În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027.
Reacția bancilor centrale și a guvernelor
Șefa FMI a observat că șocul energetic a alimentat deja așteptările inflaționiste pe termen scurt, în timp ce cele pe termen lung au rămas stabile. Ea a atras atenția asupra faptului că băncile centrale ar putea fi nevoite să intervină ferm prin creșteri ale ratelor dobânzii, în cazul în care așteptările inflaționiste riscă să scape de sub control.
Georgieva a făcut apel la guverne să evite acțiuni individuale care ar putea agrava situația. Multe state au adoptat deja măsuri, precum limitarea utilizării vehiculelor private sau încurajarea muncii la distanță. Majoritatea țărilor au evitat reducerile generale de taxe sau subvențiile energetice extinse, iar FMI colaborează cu autoritățile pentru ca eventualele măsuri de sprijin să rămână temporare. În același timp, este inevitabilă ajustarea cererii.
Săptămâna viitoare, FMI va publica raportul World Economic Outlook, în cadrul căruia vor fi prezentate scenarii detaliate privind evoluția economiei mondiale.
