Gărzile Revoluționare Iraniene amenință cu represiune populația, avertizând-o să nu protesteze
Serviciul secret al Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) a emis o avertizare dură populației, cerând oamenilor să nu iasă în stradă pentru a protesta. Anunțul, difuzat de canalul de stat IRIB News, avertizează potențialii manifestanți că riscă o reprimare mult mai violentă decât cea din timpul protestelor de la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie. Aceste demonstrații, declanșate de o criză economică acută, au fost reprimate brutal, rezultând în moartea a peste 7.000 de persoane, conform unor surse.
O forță de securitate impresionantă
Comunicatul IRGC, citat de agenția Agerpres, acuză „dușmanul cel rău” că încearcă „să insufle teroarea și să provoace revolte” deoarece nu a reușit să-și atingă obiectivele. Regimul de la Teheran dispune de o forță militară considerabilă, cu peste un milion de soldați în total. Gărzile Revoluționare în sine numără aproape 200.000 de membri și controlează Basij, o forță paramilitară capabilă să mobilizeze peste jumătate de milion de voluntari.
În plus, poliția iraniană are peste 200.000 de angajați și colaborează cu Gărzile Revoluționare și miliția Basij pentru a suprima disidența internă. Aceste structuri de securitate par să nu dea semne de slăbiciune, în ciuda tensiunilor interne și externe. Numirea lui Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem, ca potențial succesor, demonstrează influența continuă a Gărzilor Revoluționare în cadrul regimului.
Nemulțumire populară persistentă și răspunsul autorităților
Mulți iranieni sunt afectați de dificultățile economice și de represiunea constantă. Cu toate acestea, regimul a dovedit în trecut că este dispus să folosească forța pentru a înăbuși orice formă de protest. Represiunea de la începutul anului, soldată cu mii de morți, ilustrează această realitate. În prezent, nu există semne ale unei opoziții organizate care să poată rezista aparatului de securitate al statului.
Numirea lui Mojtaba Khamenei și amenințările recente ale Gărzilor Revoluționare sugerează o consolidare a poziției regimului în fața oricăror potențiale mișcări de protest.
