Singurătatea, mai periculoasă decât izolarea socială? Un studiu recent arată impactul emoțiilor asupra sănătății
A te simți singur poate fi mai dăunător pentru sănătate decât a fi izolat social, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Cornell. Cercetarea, publicată în JAMA Network Open, sugerează că percepția asupra relațiilor sociale este crucială pentru starea de bine, nu doar numărul de interacțiuni.
Impactul singurătății asupra sănătății
Studiul a analizat datele a peste 7.800 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani din Anglia, urmăriți timp de peste 13 ani. Rezultatele au arătat că persoanele care se simțeau mai singure decât o indica situația lor socială – considerate „vulnerabile social” – prezentau un risc mai mare de deces din diverse cauze, boli cardiovasculare și boli pulmonare obstructive cronice.
În schimb, cei izolați social, dar care nu se simțeau singuri, etichetați drept „rezilienți social”, nu prezentau un risc crescut sau prezentau chiar un risc redus pentru majoritatea problemelor de sănătate. Echipa de cercetare a constatat că asimetria socială, adică discrepanța dintre izolarea socială obiectivă și sentimentul subiectiv de singurătate, este asociată cu riscuri crescute.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 16% din populația globală se confruntă cu singurătatea. Singurătatea este o experiență subiectivă de deconectare de ceilalți, în timp ce izolarea socială se referă la contact social limitat și participare redusă. Un alt studiu, publicat în revista Nature Communications Psychology, a indicat că singurătatea cronică poate conduce la perceperea interacțiunilor viitoare ca fiind amenințătoare, accentuând retragerea socială.
Abordarea singurătății în practica medicală
Medicii de familie se confruntă adesea cu probleme ale pacienților care depășesc sfera medicală, inclusiv singurătatea și dificultățile financiare. Ca răspuns, unii medici recurg la „prescripția socială”, care implică activități non-medicale menite să îmbunătățească starea de bine a pacienților. Acestea includ activități comunitare precum plimbări în grup, voluntariat sau cluburi de grădinărit.
Prin conectarea serviciilor de sănătate cu resursele comunitare, prescrierea socială urmărește îmbunătățirea sănătății populației și reducerea presiunii asupra sistemelor medicale. Regatul Unit a fost prima țară care a integrat prescrierea socială în politica națională de sănătate, cu peste un milion de persoane direcționate anual către astfel de servicii.
Academia Națională pentru Prescriere Socială din Regatul Unit (NASP) va deveni începând din martie 2026 Centru Colaborator al OMS pentru politici și dezvoltare în domeniul prescrierii sociale.
