S&P Global Ratings menține ratingul României, dar avertizează asupra riscurilor economice
Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României la nivelul „BBB-/A-3”, ceea ce indică o perspectivă stabilă, dar a avertizat că perspectivele economice rămân negative. Analiștii au subliniat pașii făcuți de țara noastră pentru stabilizarea economică, dar au evidențiat, de asemenea, riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu și necesitatea continuării măsurilor de consolidare fiscală.
Agenția a remarcat că, deși există disensiuni între partidele din coaliția de guvernare, măsurile fiscale dure, inclusiv majorarea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, sunt deja aplicate. Experții S&P au subliniat importanța menținerii eforturilor de consolidare fiscală. Ei au menționat că bugetul pentru 2026 reprezintă un angajament pentru continuarea consolidării, prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și pensiilor.
Riscuri persistente în implementarea finanțelor publice
Perspectiva negativă reflectă, conform S&P, riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice. Agenția a menționat, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde de pe piețele energetice globale. Un scenariu pesimist, în cazul în care traiectoria de consolidare fiscală a României ar devia de la așteptări, ar putea duce la o retrogradare a ratingului în următorii doi ani.
Specialiștii au indicat, de asemenea, că o agravare a presiunilor externe, cum ar fi o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energetice, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, ar putea afecta negativ economia, inflația și rezultatele fiscale. În schimb, o revizuire a perspectivei la stabilă ar putea avea loc dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce semnificativ, susținute de o revenire a creșterii economice.
Provocările economice și perspectivele viitoare
S&P a explicat că decizia de a confirma ratingurile a fost luată pe fondul încetinirii creşterii economice şi a efectelor secundare asupra preţurilor combustibililor, generate de războiul din Orientul Mijlociu. Coaliția guvernamentală cvadripartită este estimată să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate pentru a reduce deficitul public general la 5,5% din PIB în 2027. Cu toate acestea, raportul datorie/PIB va rămâne pe o traiectorie ascendentă, crescând la peste 65% până la sfârșitul acestui deceniu.
Agenția anticipează o stagnare economică pentru 2026, din cauza consolidării fiscale, erodării salariilor reale și a prețurilor mai mari la energie, care vor exercita presiune asupra consumului privat. Inflația este estimată să fie în medie de 7,25% în 2026 și de 4,5% în 2027, pe fondul prețurilor mai mari la petrol și gaze. Fluxurile record de fonduri UE, împreună cu investițiile străine directe, vor finanța majoritatea deficitului de cont curent al României. Agenția estimează că economia va reveni la o creștere de 2,5% în perioada 2027-2029.
Potrivit raportului S&P, guvernul a implementat măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii, dar acestea nu reprezintă o cheltuială fiscală directă. Autoritățile nu au specificat încă măsurile fiscale pentru perioada ulterioară anului 2026. Cheltuielile cu dobânzile ale României vor continua să crească, de la puțin peste 2% din PIB în 2024, la un nivel estimat de 2,9% în 2026 și la 3,4% până în 2028.
