Agenția S&P Confirmă Ratingul României, Dar Avertizează Asupra Riscurilor
Agenția internațională de rating S&P a confirmat ratingul suveran al României la BBB- în aprilie, dar a menținut perspectiva negativă. Scenariul conturat prevede o consolidare fiscală constantă pe termen mediu. Aceasta ar urma să mențină o rată de creștere economică modestă anul acesta, de 0,25%, dar să corecteze deficitul extern în următorii ani.
Provocări economice și politice
S&P a exprimat însă îngrijorări cu privire la impactul social al politicilor de consolidare, agravat de inflația neașteptată cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu. Aceste aspecte ar putea genera tensiuni în cadrul coaliției de guvernare, formată din PSD, PNL, UDMR și minorități. Agenția a subliniat, de asemenea, preocupări legate de lipsa unor măsuri concrete pentru continuarea consolidării fiscale în 2027.
În ceea ce privește traiectoria consolidării fiscale, S&P se așteaptă ca guvernul condus de Ilie Bolojan să progreseze în implementarea măsurilor fiscale planificate. Se vizează reducerea deficitului bugetului general consolidat la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027. În 2024, deficitul a fost de 9,4% din PIB.
S&P anticipează un deficit de 4,3% din PIB pentru 2029. Aceasta este cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cele 3,2% preconizate de guvern în strategia fiscală pe termen mediu, adoptată odată cu bugetul pe 2026. Chiar și cu această diferență, deficitul din 2029 ar îndeplini așteptările UE în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Priorități pentru consolidare fiscală
Agenția de rating a afirmat că măsurile pentru consolidarea din acest an sunt deja adoptate. Totuși, riscurile de implementare rămân, ele provenind din potențialele contestații legale ale bugetului și din vulnerabilitățile persistente legate de eficiența colectării taxelor. Dependența de succesul reformelor administrative este de asemenea importantă.
Autoritățile nu au specificat încă măsurile fiscale pentru perioada de după 2026, conform S&P. Guvernul trebuie să asigure o consolidare suplimentară în cadrul procedurii de deficit excesiv, cu o reducere anuală a deficitului de 0,8-0,9 puncte procentuale.
S&P subliniază importanța îmbunătățirii capacităților de colectare a impozitelor, inclusiv prin reducerea decalajului de TVA și creșterea eficienței administrației fiscale. Totodată, un flux de fonduri europene oportun este esențial pentru cheltuielile de capital ale guvernului.
Agenția se așteaptă ca datoria publică netă a României, raportată la PIB, să continue să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea ar fi de 3,2 puncte procentuale anul acesta, ajungând la 60,4%, și de doar 1,8 puncte procentuale în 2027, 1,4 puncte procentuale în 2028 și 1,3 puncte procentuale în 2029.
Consolidarea fiscală ar trebui să genereze îmbunătățiri ale balanței externe, care rămâne deficitară. Deficitul de cont curent a scăzut ușor la 8,0% din PIB în 2025. Se preconizează o reducere cu câte un punct procentual în 2026 și 2027, impactul fiind pozitiv datorită reducerii treptate a deficitelor publice.
S&P se așteaptă ca fluxul de fonduri europene să crească în următorii ani, după un declin temporar în 2024. În general, fluxurile de investiții străine directe și granturi UE ar putea acoperi, în medie, 50%-60% din deficitele de cont curent, sprijinind poziția solidă a rezervei băncii centrale.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a menționat că România ar putea spera la o perspectivă neutră din partea agențiilor de rating majore în toamnă, în funcție de execuția bugetară. Totuși, acest lucru este puțin probabil înainte de clarificarea impactului transferului de la PNL la PSD în funcția de prim-ministru. Scenariul S&P presupune o tranziție lină, dar agenția se așteaptă ca coeziunea politică și stabilitatea generală să fie contestate înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
