Spasticitatea, o complicație majoră după accidentul vascular cerebral, afectează mii de români anual Aproximativ 60.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral (AVC), o afecțiune gravă cu consecințe pe termen lung

Spasticitatea, o complicație majoră după accidentul vascular cerebral, afectează mii de români anual

Aproximativ 60.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral (AVC), o afecțiune gravă cu consecințe pe termen lung. Statisticile arată că pentru mulți dintre aceștia, recuperarea nu se oprește odată cu externarea din spital. O complicație frecventă, spasticitatea, afectează mobilitatea și calitatea vieții pacienților, necesitând intervenții medicale specifice și sprijin din partea familiei.

Recunoașterea timpurie a simptomelor, crucială pentru recuperare

Spasticitatea post-AVC se manifestă prin rigiditatea și contractura involuntară a mușchilor, afectând adesea membrele superioare și inferioare. Acest fenomen poate limita semnificativ capacitatea pacienților de a realiza activități zilnice simple, precum îmbrăcatul, igiena personală sau deplasarea. Studiile arată că până la 38% dintre pacienții care au suferit un AVC dezvoltă spasticitate într-un termen de un an.

Medicii subliniază importanța recunoașterii precoce a simptomelor, pentru a institui rapid tratamentul adecvat. Kinetoterapia, exercițiile adaptate și tratamentul medicamentos sunt componente esențiale. Implicarea familiei este de asemenea crucială, pentru a asigura respectarea programului de recuperare și pentru a oferi sprijinul necesar pacientului. „Obiectivul principal al neurologului este să salveze viața pacientului în faza acută a AVC-ului, dar este la fel de important să informăm pacientul și familia că recuperarea medicală timpurie poate preveni spasticitatea și poate îmbunătăți semnificativ independența și calitatea vieții”, a explicat prof. univ. dr. Cristina Tiu, medic primar neurolog.

Importanța unei echipe multidisciplinare și a reabilitării

Tratamentul spasticității necesită o abordare multidisciplinară, implicând neurologi, medici de recuperare, medici de familie și kinetoterapeuți. Prof. univ. dr. Delia Cinteză, medic primar Medicină fizică și de Reabilitare, a subliniat importanța intervenției timpurii: „Chiar dacă pacienții cu spasticitate post-AVC nu sunt cei mai simpli de tratat, kinetoterapia, exercițiile specifice și tratamentul medicamentos adecvat pot face diferența. Rolul familiei este esențial: susținerea și implicarea lor în programul de recuperare cresc șansele de succes ale terapiei”.

Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă pacienții după externarea din spital. Printre acestea, se numără lipsa unui parcurs clar pentru recuperare și accesul limitat la servicii specializate. „Lipsa de informare” rămâne o problemă majoră în rândul pacienților și aparținătorilor, mulți considerând spasticitatea ca fiind o consecință inevitabilă a AVC-ului. ALIA organizează periodic sesiuni de informare și suport pentru pacienți și familiile acestora, pentru a crește gradul de conștientizare și a facilita accesul la resurse.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu