Excedent bugetar în ianuarie, pe fondul reducerii cheltuielilor și creșterii veniturilor
Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie a înregistrat un excedent de 0,85 miliarde de lei, echivalentul a 0,04% din produsul intern brut (PIB), după ce în aceeași perioadă a anului trecut se consemnase un deficit de 11,01 miliarde de lei (0,58% din PIB), arată datele Ministerului Finanțelor. Această schimbare majoră a fost determinată de o creștere semnificativă a veniturilor, cu aproximativ 18%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.
Rezultatul pozitiv reflectă o serie de factori. Veniturile fiscale au crescut cu 21,7%, iar cele nefiscale cu 28,2%, impulsionate de măsurile de austeritate, precum majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a impozitului pe dividende, care a dus la distribuiri anticipate. În paralel, cheltuielile totale au fost reduse, ca urmare a eliminării unor sporuri, înghețării salariilor din sectorul bugetar și a restricțiilor impuse de lipsa unui buget aprobat. Investițiile au fost afectate, dar disciplina fiscal-bugetară îmbunătățită a condus la scăderea dobânzilor la care România s-a împrumutat.
Bugetul de stat pentru anul 2026 nu a fost încă aprobat de Parlament, ceea ce implică restricții asupra cheltuielilor guvernamentale. Conform legii, Guvernul și instituțiile publice pot cheltui lunar cel mult 1/12 din totalul cheltuielilor prevăzute în bugetul anului precedent (2025).
Venituri crescute din impozitul pe dividende și eliminarea facilităților fiscale
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 55,12 miliarde de lei în ianuarie 2026, cu o creștere de 17,9% față de ianuarie 2025. Creșterea a fost susținută în special de veniturile curente, generate în mare parte de impozitul pe salarii și venit, dar și de taxa pe valoarea adăugată.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 9,02 miliarde de lei, marcând o creștere de 31,4%. „Principalul motor a fost avansul de 59,7% al încasărilor din impozitul pe dividende”, explicat de distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora, care a fost majorată la 16% în 2026.
De asemenea, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%). Aceasta este rezultatul eliminării facilităților fiscale pentru salariații din sectoare precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025. Totodată, contribuțiile de asigurări au crescut cu 8,2%, ajungând la 18,46 miliarde de lei, peste dinamica fondului de salarii, datorită extinderii bazei de impozitare și a transferului mai ridicat către Pilonul II de pensii.
Scăderea cheltuielilor și impactul asupra investițiilor
Pe partea de cheltuieli, totalul a fost de 54,27 miliarde de lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025. Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde de lei, în scădere cu 0,47 miliarde, determinate de reducerile unor sporuri și limitări salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 6,51 miliarde de lei, în scădere cu 11,8%, influențate de lipsa plății unor datorii din bugetul asigurărilor de sănătate. Asistența socială a crescut cu 2%, ajungând la 22,74 miliarde de lei, sub influența măsurilor din Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde de lei, un nivel similar cu cel din ianuarie 2025. Totuși, cheltuielile de capital, adică investițiile finanțate de la bugetul de stat, au scăzut cu 48%, ajungând la circa 1,4 miliarde de lei. Cheltuielile totale pentru investiții au fost de 3,62 miliarde de lei, comparativ cu 5,3 miliarde de lei în ianuarie 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat recent că scăderea costurilor de finanțare, cu dobânzi sub 6% pentru unele scadențe, este un efect al îmbunătățirii execuției bugetare și al măsurilor de consolidare fiscală.
