Criza în strâmtoarea Ormuz: Iranul închide ruta crucială pentru petrol, marii consumatori din Asia, în pericol
O decizie a Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz a generat unde de șoc pe piețele energetice globale, cu implicații majore pentru economiile asiatice și nu numai. Un comandant de rang înalt al Gardienilor Revoluției a anunțat luni închiderea strâmtorii și a avertizat că orice navă care o va tranzita va fi atacată, conform presei iraniene. Această măsură riscă să perturbe sever fluxurile de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), cu efecte potențial devastatoare asupra economiilor globale.
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, este o arteră vitală pentru comerțul global cu petrol. Aproximativ 13 milioane de barili de petrol trec zilnic prin această rută, reprezentând circa 31% din totalul fluxurilor maritime de țiței, conform datelor Kpler, o firmă de consultanță energetică. O închidere prelungită a strâmtorii ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului, cu unele estimări ale analiștilor indicând posibilitatea ca barilul să depășească 100 de dolari. În plus, aproximativ 20% din exporturile globale de GNL provenite din Golf, în special din Qatar, sunt în pericol.
Impactul asupra Asiei: Țări vulnerabile și expunere diferențiată
Asia de Sud riscă să resimtă cele mai acute perturbări, mai ales în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL. Qatar și Emiratele Arabe Unite asigură 99% din importurile de GNL ale Pakistanului, 72% din cele ale Bangladeshului și 53% din cele ale Indiei, potrivit datelor Kpler. Pakistan și Bangladesh, cu capacități limitate de stocare, sunt deosebit de vulnerabile. În același timp, India se confruntă cu cea mai mare expunere combinată, atât pe GNL, cât și pe petrol, din regiune. „Mai mult de jumătate din importurile sale de GNL sunt legate de Golf, iar o pondere semnificativă este indexată la Brent, astfel încât o creștere a prețului țițeiului determinată de Ormuz ar majora simultan costurile importurilor de petrol și prețurile contractelor de GNL. Aceasta creează un șoc dublu, fizic și financiar”, a explicat Go Katayama, analist la Kpler.
China, cel mai mare importator mondial de țiței, este de asemenea expusă. Țara achiziționează peste 80% din petrolul iranian și importă aproximativ 30% din GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cu toate acestea, stocurile de GNL ale Chinei se ridicau la 7,6 milioane de tone la sfârșitul lunii februarie, oferind o anumită flexibilitate. Japonia și Coreea de Sud, dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu, sunt de asemenea vulnerabile. „Economiile cu o dependență ridicată de importurile de energie, precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, sunt mai expuse la șocuri de aprovizionare”, a declarat Shier Lee Lim, strateg pentru regiunea Asia-Pacific la platforma de plăți Convera.
Reacții și perspective pentru viitor
În timp ce Asia de Sud-Est se confruntă mai degrabă cu o creștere a costurilor decât cu o penurie imediată, Thailanda se remarcă ca fiind țara cel mai afectată. „Thailanda are cele mai mari importuri nete de petrol din Asia, de 4,7% din PIB, iar fiecare creștere cu 10% a prețului petrolului înrăutățește contul curent cu aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB-ul țării”, a susținut o analiză.
În urma anunțului Iranului, prețul petrolului a crescut pe piețele internaționale, iar experții monitorizează îndeaproape evoluțiile.
