Țestoasele marine, amenințate de „roci de plastic” pe o insulă izolată din Brazilia
O insulă vulcanică izolată din Brazilia, cunoscută drept un paradis pentru țestoasele marine, se confruntă cu o nouă amenințare. Cercetătorii au descoperit că plajele de cuibărit ale acestor animale sunt afectate de un fenomen îngrijorător: prezența unor „roci de plastic”. Aceste formațiuni, denumite „plasticlaste”, reprezintă sedimente stâncoase impregnate cu plastic topit, provenit cel mai probabil din deșeurile marine.
„Plasticlastele” și impactul lor asupra cuiburilor de țestoase
Insula Trindade, situată la aproximativ 1.140 de kilometri de coasta statului brazilian Espírito Santo, atrage anual țestoase marine, care își depun ouăle pe plajele sale. Însă, un nou studiu arată că aceste plaje sunt contaminate cu fragmente de plastic. Cercetătorii au identificat aceste „plasticlaste” pe șase plaje, inclusiv pe celebra „Plajă a Țestoaselor”.
În cuiburile de țestoase verzi (Chelonia mydas), oamenii de știință au descoperit bucăți de „roci” din plastic îngropate la adâncimi de până la 10 centimetri. Fernanda Avelar Santos, autoarea principală a studiului, a declarat că „una dintre condițiile pentru ca Antropocenul să fie recunoscut ca o nouă epocă geologică este existența materialelor create de om îngropate în sedimente. Faptul că aceste fragmente se aflau la până la 10 centimetri sub suprafață, în cuiburi, indică un potențial punct de acumulare pentru următorul milion de ani”. Analizele au arătat că materialul provenea din frânghii din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) și coloranți care conțin cupru.
Activitățile maritime, principala sursă de poluare
Studiul sugerează o legătură directă între activitățile maritime și poluarea cu plastic. „Acest lucru ridică un semnal de alarmă privind activitățile maritime, precum pescuitul și transportul naval, principalele surse ale acestui tip de poluare marină”, a subliniat Santos. Fragmentele de plastic au forme diferite în funcție de locație. Cele găsite în apropierea liniei apei erau mai rotunjite, datorită acțiunii valurilor, în timp ce cele din interior erau mai colțuroase. Acest lucru sugerează că plasticul a început să facă parte din ciclul geologic al plajei, comportându-se similar cu nisipul sau bucățile de rocă.
Impactul microplasticelor asupra organismelor marine nu este încă pe deplin înțeles. Comunitatea științifică investighează riscurile de toxicitate chimică și perturbări endocrine. Totodată, se atrage atenția asupra pericolului mecanic direct asupra sistemelor digestive. Cercetările continuă, însă gradul de răspândire al plasticului în natură depășește problema simplă a deșeurilor aruncate la întâmplare.
Studiul a fost publicat în revista Marine Pollution Bulletin.
