Avioane de realimentare americane, desfășurate în România, pe fondul tensiunilor cu Iranul Primele trei avioane de tip KC-135 Stratotanker, capabile de realimentare în aer, au fost dislocate în România, pe Aeroportul Otopeni din București, duminică, 15 martie, marcând o creștere temporară a prezenței militare și a echipamentelor americane în țara noastră

Avioane de realimentare americane, desfășurate în România, pe fondul tensiunilor cu Iranul

Primele trei avioane de tip KC-135 Stratotanker, capabile de realimentare în aer, au fost dislocate în România, pe Aeroportul Otopeni din București, duminică, 15 martie, marcând o creștere temporară a prezenței militare și a echipamentelor americane în țara noastră. Decizia a fost luată în urma aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a Parlamentului, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Avioanele au fost însoțite de un contingent de militari americani.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a confirmat sosirea aeronavelor, precizând pentru Digi24 că acestea nu transportă arme sau explozibili. De asemenea, ministrul a subliniat că Parlamentul a limitat numărul avioanelor ce pot fi aduse în România.

Reacții politice controversate

Decizia de a primi avioanele americane a generat dezbateri în spațiul public și a generat reacții puternice din partea opoziției. Partidele de extremă-dreapta din Parlament au criticat vehement creșterea prezenței militare americane în România, argumentând că aceasta ar putea transforma țara într-o țintă pentru atacuri iraniene. Diana Șoșoacă, europarlamentar cu vederi pro-ruse, a afirmat că, prin aprobarea acestei măsuri, România a devenit „un agresor” în conflictul dintre SUA și Iran.

Coaliția de guvernare a susținut că România rămâne un partener de încredere al Statelor Unite, cu efecte pozitive și pentru securitatea națională. „Pentru a descuraja mai mult, trebuie să arăți capacitate astfel încât cei care ar putea avea gânduri negre despre România să se gândească de două ori. Descurajarea înseamnă atât personal militar, cât și tehnologie militară. Este o combinație între numărul de soldați și capacitatea tehnică”, a declarat ministrul Miruță, conform Digi24. Acesta a mai adăugat că România nu contribuie direct la războiul din Iran și nu găzduiește arme care ar putea lovi această țară. „Am întrebat, în timpul discuțiilor cu Statele Unite, dacă vor aduce arme, explozibili, iar răspunsul oficial a fost nu. Prin urmare, este o acțiune a Statelor Unite pe care Parlamentul României a aprobat-o și este o acțiune care sporește capacitatea de descurajare a României”, a precizat ministrul.

Impactul conflictului asupra României

Președintele Nicușor Dan a anunțat, în urma discuțiilor din CSAT din 11 martie, că dislocarea temporară a avioanelor de realimentare, a sistemelor de monitorizare și a echipamentelor de comunicații prin satelit va avea loc în cadrul parteneriatului strategic al României cu Statele Unite și în coordonare cu aliații NATO.

Războiul din Iran, aflat acum în a treia săptămână, a condus la creșterea prețurilor la combustibil la nivel mondial, inclusiv în România, unde majorările au fost accentuate după ce Iranul a început, potrivit informațiilor disponibile, să mineze strâmtoarea Hormuz și să încerce atacuri asupra navelor care o traversează. Președintele american Donald Trump a declarat că se așteaptă ca aliații NATO, precum și China, să ajute la securizarea strâmtorii Hormuz.

În cursul zilei de miercuri, 20 martie, oficiali ai Ministerului Apărării Naționale au anunțat că vor avea loc discuții cu privire la eventuale măsuri suplimentare de protecție a spațiului aerian românesc, în contextul evoluțiilor din regiune.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu