Tribunalul București a respins cererea de suspendare a alegerilor FRF: Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care ILIE Drăgan a încercat să suspende alegerile FRF din 18 martie. Instanța a stabilit că nu existau motive urgente pentru a opri scrutinul și a subliniat o „divergență de interpretare” privind mandatele lui RĂZVAN Burleanu. Acesta a obținut al patrulea mandat consecutiv la conducerea Federației Române de Fotbal, cu 258 de voturi, în timp ce contracandidatul său, ILIE Drăgan, a primit doar 5 voturi.
Argumentele lui ILIE Drăgan și răspunsul instanței
Principalul argument al lui ILIE Drăgan, în vârstă de 41 de ani, a fost că admiterea candidaturii lui Răzvan Burleanu, de asemenea în vârstă de 41 de ani, ar încălca Statutul FRF. Acesta prevede că „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”.
Tribunalul a reținut că, potrivit „Declarației de apel” transmisă de ILIE Drăgan Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, RĂZVAN Burleanu a fost ales pentru prima dată președinte al FRF în martie 2014, iar în timpul primului său mandat, pe 28 iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut care a introdus limita maximă de trei mandate. Ulterior, BURLEANU a mai fost reales în aprilie 2018 și în aprilie 2022. Drăgan a susținut că modificările Statutului ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare.
Instanța a subliniat că „nu poate să nu observe că în cauză este în discuție o divergență de interpretare cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în data de 28.06.2014”. Judecătorii au concluzionat că nu s-a demonstrat încălcarea clară a Statutului FRF, ci doar o problemă de interpretare juridică.
De ce nu a fost analizată legalitatea candidaturii
Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui RĂZVAN Burleanu în fond, ci doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie. Judecătorii au considerat că argumentul privind mandatul patru nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, deoarece era vorba despre o problemă de interpretare juridică și nu de o contravenție explicită.
Instanța a decis că ILIE Drăgan nu avea un motiv temeinic să oprească alegerile FRF programate pe 18 martie, iar argumentul său privind presupusul „al patrulea mandat” al lui RĂZVAN Burleanu nu era suficient pentru a justifica suspendarea Adunării Generale.
„Modificarea statutară a operat ulterior începerii primului mandat al numitului Răzvan Burleanu, iar o apreciere asupra aplicabilității în timp a normelor statutare, în lipsa unor norme tranzitorii exprese, ar echivala și cu o soluționare a argumentelor de fond ale litigiului, ceea ce ar fi incompatibil cu procedura aleasă de parte”, se arată în motivarea Tribunalului București.
Lipsa urgenței și prejudiciile „ipotetice”
Instanța a explicat că ordonanța președințială are un caracter strict provizoriu și de urgență. Tribunalul a apreciat că măsurile cerute de ILIE Drăgan – suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale – „nu sunt de natură să faciliteze, în sine, desfășurarea arbitrajului” și a respins cererea ca neîntemeiată, considerând că urgența nu a fost demonstrată.
„Reclamantul nu a dovedit existenţa unei situaţii cu caracter excepţional, atât de grabnice încât dreptul său ar fi ameninţat a se pierde definitiv până la soluţionarea litigiului de către Tribunalul arbitral şi nici nu a dovedit faptul că, dacă nu s-ar lua măsurile solicitate prin cererea de chemare în judecată, ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să fie greu sau imposibil de reparat”, se arată în motivare.
Judecătorii au considerat că „Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale, constând în ipoteza în care contracandidatul său ar fi ales și ulterior s-ar constata nelegalitatea candidaturii”.
ILIE Drăgan continuă lupta în instanțele civile. Primul termen al procesului este stabilit pentru 21 aprilie.
