SUA negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda, pe fondul temerilor legate de ambițiile lui Donald Trump
Danemarca și Statele Unite ale Americii negociază în prezent o extindere a prezenței militare americane în Groenlanda. Această inițiativă alimentează îngrijorări serioase în rândul locuitorilor insulei, care se tem de o posibilă escaladare a tensiunilor și de impactul asupra mediului fragil al Arcticii. Fostul prim-ministru al Groenlandei, Kuupik Kleist, a exprimat public teama că deschiderea unor noi baze militare americane nu ar fi benefică pentru Groenlanda sau pentru regiunea arctică.
Temeri legate de un fost președinte
Reacțiile critice sunt alimentate și de experiența trecută, cu referire directă la fostul președinte Donald Trump. Kuupik Kleist l-a descris pe Donald Trump drept o figură imprevizibilă, care nu respectă acordurile. Influentul politician și publicistul groenlandez Aqqaluk Lynge a subliniat schimbarea de percepție, exprimând regretul că Statele Unite nu mai sunt considerate prieteni de încredere.
În discuțiile cu membrii Congresului, generalul american Gregory M. Guillot a subliniat că Danemarca și Groenlanda s-au dovedit a fi „parteneri foarte, foarte utili” în contextul planurilor de expansiune militară. Washingtonul ia în considerare amplasarea a încă trei baze militare, pe lângă baza spațială Pituffik, deja existentă în nord-vestul Groenlandei. În timpul Războiului Rece, SUA a operat deja două baze în Groenlanda, la Narsarsuaq și Kangerlussuaq.
Acordul existent și potențialele efecte
Acordul-cadru din 1951, la care Groenlanda a aderat în 2004, asigură deja SUA un acces militar extins pe teritoriul insulei. Profesorul Peter Viggo Jakobsen de la Academia Regală Daneză de Apărare explică faptul că actualul acord conferă Statelor Unite un acces militar practic nerestricționat, impunând doar obligația de a informa și consulta Danemarca și Groenlanda cu privire la eventuale extinderi.
Criticii se tem că, în practică, acordul ar putea facilita extinderea prezenței militare americane, fără a oferi suficiente garanții pentru respectarea suveranității Groenlandei. Donald Trump a exprimat, la un moment dat, intenția de a include Groenlanda în SUA, invocând motive de securitate.
Ulterior, Donald Trump a fost implicat într-o situație tensionată cu Danemarca, culminând cu trimiterea de trupe în Groenlanda, cu ordinul de a proteja insula și, dacă este necesar, de a distruge pistele de aterizare. Discuțiile au avut loc la Davos, unde fostul președinte a discutat cu secretarul general NATO, Mark Rutte, despre un cadru pentru un viitor acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică, însă detalii concrete nu au fost făcute publice.
Incertitudini și viitoare negocieri
Un obstacol major în negocierile în curs îl reprezintă incertitudinea legată de intențiile lui Donald Trump. Groenlandezii se întreabă dacă extinderea bazei militare va fi suficientă pentru a satisface cerințele fostului președinte. Potrivit acordului existent, Statele Unite ar putea obține astfel de facilități fără presiuni suplimentare.
În prezent, populația din Groenlanda este preocupată de posibilitatea ca Trump să renunțe la negocieri și să încerce să preia controlul asupra insulei. Groenlanda are o poziție strategică, aflându-se pe traiectoria potențialelor rachete rusești către SUA. În prezent, insula funcționează ca un sistem de avertizare timpurie, iar noi baze suplimentare ar putea servi aceluiași scop.
