Tensiuni crescute între Donald Trump și NATO pe fondul războiului din Iran
Fostul președinte american Donald Trump amenință, pentru a doua oară în 2026, cu o posibilă destabilizare a NATO, alianță apreciată de majoritatea americanilor, din cauza unui conflict extern. De această dată, motivul disputei este războiul din Iran. Prima tentativă a lui Trump de a pune sub semnul întrebării NATO a avut loc în legătură cu intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Critici dure la adresa aliaților
Trump a criticat în mod repetat țările membre NATO pentru lipsa de sprijin acordată Statelor Unite în lupta împotriva Iranului. Descriind NATO drept un “tigru de hârtie” și sugerând posibilitatea retragerii SUA din alianță, Trump a avut o întâlnire cu secretarul general NATO, Mark Rutte. Acesta din urmă a declarat că Trump a fost „clar dezamăgit” de mulți dintre aliați. Trump a comentat ulterior pe rețelele de socializare, unde a amintit de opoziția aliaților față de eforturile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Este puțin probabil ca Trump să poată retrage Statele Unite din NATO în mod legal, având în vedere măsurile de protecție adoptate de Congres în timpul primului său mandat. În 2023, Congresul a adoptat o prevedere care impune aprobarea acestuia pentru o eventuală retragere. Totuși, discuțiile lui Trump ar putea avea doar rolul de a forța NATO să ofere sprijin Statelor Unite în conflictul cu Iranul, cu care SUA are o înțelegere fragilă. Rutte a indicat posibile progrese în acest sens, în ceea ce privește deschiderea Strâmtorii Hormuz.
Impactul potențial asupra alianței
Chiar și măsurile care nu presupun retragerea pot afecta negativ alianța, așa cum s-a văzut în cazul Groenlandei. Premierul canadian Mark Carney a exprimat dorința de a merge mai departe fără a mai baza alianța pe Statele Unite. Sondajele de opinie sugerează că, cu cât războiul din Iran afectează NATO, cu atât mai puternic se vor opune americanii acestui conflict.
Majoritatea americanilor apreciază NATO și o consideră importantă. Un sondaj AP-NORC din februarie arăta că 70% dintre americani considerau calitatea de membru NATO ca fiind „foarte” (40%) sau „oarecum” bună (30%) pentru Statele Unite. Gallup a arătat, în aceeași perioadă, că mai bine de trei sferturi dintre americani susțineau sporirea (28%) sau menținerea (49%) angajamentului actual al SUA față de NATO. Chiar și în rândul republicanilor, majoritatea susțineau menținerea angajamentului actual.
Cu toate acestea, sondajele au indicat o ușoară schimbare de opinie de la începutul războiului din Iran. Un sondaj Pew Research Center de la sfârșitul lunii martie a arătat o scădere a numărului de republicani și independenți care consideră că NATO este benefică pentru Statele Unite. Cu toate acestea, aproape 6 din 10 americani încă au o opinie favorabilă despre NATO și o consideră benefică pentru Statele Unite.
Este important de menționat că NATO a fost creată ca o alianță defensivă, nu pentru a oferi asistență în războaie pe care statele membre le declanșează. Articolul 5 din tratatul NATO, privind apărarea colectivă, a fost invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie 2001.
Wall Street Journal a relatat despre câteva idei existente în administrația Trump, inclusiv retragerea trupelor americane din țările considerate mai puțin cooperante în privința Iranului. Trump a mai creat tensiuni cu aliații NATO prin politica sa tarifară și prin felul în care le-a tratat. Un alt efect al acțiunilor lui Trump este legitimarea președintelui rus Vladimir Putin pe scena mondială. Carney a numit acest fenomen „declinul ordinii bazate pe reguli”.
Conform surselor, în prezent, un procent de 38% dintre republicani consideră că NATO este benefică pentru Statele Unite, în scădere față de 49% cu un an în urmă.
