Ucraina, teren de testare pentru roboții umanoizi de luptă
Ucraina a devenit un veritabil laborator pentru industria de armament, unde companii din întreaga lume testează cele mai noi tehnologii militare. Printre acestea se numără și firma americană Foundation, care își propune să introducă roboți umanoizi pe frontul de luptă, pentru a evalua performanțele acestora în condiții reale. Robotul Phantom MK-1 este deja în teste, iar prototipul MK-2 este așteptat să intre în scenă în curând, cu îmbunătățiri importante.
Roboții umanoizi, un potențial nou tip de soldat
Mike LeBlanc, co-fondatorul Foundation, explică avantajele acestor roboți, sublinind că „soldații umanoizi ar putea fi de neprețuit pentru reaprovizionare și misiuni de recunoaștere, mai ales în locuri unde dronele nu pot ajunge, cum ar fi buncărele”. Unul dintre atuurile acestor roboți este similaritatea cu un om din punct de vedere termic, ceea ce ar putea induce în eroare inamicul. Compania vizează, de asemenea, ca robotul să poată „folosi orice armă pe care o poate folosi un om”.
Robotul Phantom este testat în diverse locații, de la fabrici și șantiere navale din Statele Unite, până în Singapore. Foundation are contracte de cercetare cu Armata, Marina și Forțele Aeriene ale SUA, în valoare totală de 24 de milioane de dolari. Se iau în calcul chiar și teste pentru Corpul de Pușcași Marini, unde Phantom ar urma să învețe să plaseze explozibili pe uși, pentru a facilita pătrunderea trupelor în clădiri. Compania este, de asemenea, în contact cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, pentru posibilitatea utilizării modelului Phantom la patrularea frontierei sudice. „Soldații umanoizi reprezintă o extensie firească a sistemelor autonome existente, precum dronele”, adaugă LeBlanc.
Provocări și riscuri asociate roboților de luptă
Pe lângă avantajele evidente, utilizarea roboților umanoizi aduce cu sine și o serie de dezavantaje. Aceștia sunt, deocamdată, greoi și scumpi, necesitând reîncărcare frecventă. De asemenea, pot suferi defecțiuni, iar echilibrul lor poate fi precar. Specialiștii atrag atenția că „mișcarea unui robot umanoid este asigurată de aproximativ 20 de motoare, iar fiecare dintre ele trebuie să funcționeze impecabil”.
Un alt aspect important este reprezentat de riscurile suplimentare pe care le-ar putea genera prezența acestor roboți pe câmpul de luptă. „Dacă cazi lângă un bebeluș, știi cum să aterizezi fără să provoci rău. Poate un robot umanoid să facă același lucru?”, se întreabă Pralad Vadakkepat, profesor asociat la Universitatea Națională din Singapore. Riscurile nu se opresc aici. Dronele capturate reprezintă o sursă importantă de informații, fiind practic niște smartphone-uri care stochează și transmit date. Un soldat umanoid piratat ar introduce un set complet nou de riscuri. Inamicul ar putea prelua controlul asupra unei flote de roboți, piratând software-ul și utilizându-i împotriva creatorilor lor.
Inteligența artificială și „halucinațiile” roboților
Un alt risc major este legat de capacitatea roboților de a evalua corect o situație. Inteligența artificială nu este perfectă, iar sistemele pot face greșeli, cunoscute sub numele de „halucinații”, în care instrumentele generează informații false sau înșelătoare. Experții avertizează că „nu putem explica pe deplin modul în care iau decizii” sistemele autonome letale, ceea ce face ca posibilitatea „halucinării” să fie inacceptabilă. Modelele de inteligență artificială pot dezvolta, de asemenea, prejudecăți și abateri comportamentale, pe măsură ce învață din experiență.
În ciuda progreselor recente, roboții umanoizi mai au mult de parcurs. În timpul unei vizite a jurnaliștilor de la TIME, unul dintre roboții Phantom a căzut de mai multe ori. Prototipul Phantom MK-2, care va fi lansat în aprilie, va avea îmbunătățiri importante, cum ar fi componente electronice consolidate, impermeabilizare, baterii mai mari și capacitatea de a transporta încărcături de până la 80 kg.
