Veniturile românilor au suferit modificări în trimestrul IV 2025, conform datelor recente. Scăderi ușoare ale veniturilor bănești au fost observate, în timp ce veniturile în natură au înregistrat o creștere. Aceste evoluții oferă o perspectivă asupra dinamicii financiare a gospodăriilor.
Veniturile lunare, între scăderi și creșteri
Institutul Național de Statistică a comunicat că veniturile bănești medii lunare pe gospodărie au fost de 8863 lei în trimestrul IV 2025, o ușoară scădere de 0,2% față de trimestrul precedent. Pe de altă parte, veniturile în natură au crescut cu 10,5%, ajungând la 591 lei lunar pe gospodărie. Aceste venituri în natură includ valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii, un aspect important în special în mediul rural.
Salariile și alte drepturi salariale au reprezentat principala sursă de venit, contribuind cu 68,4% din totalul veniturilor gospodăriilor. Prestațiile sociale au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă, reprezentând aproape 20% din veniturile totale. Aceste date subliniază importanța veniturilor salariale și a prestațiilor sociale în asigurarea stabilității financiare a gospodăriilor românești.
Discrepanțe regionale și structura cheltuielilor
Mediul de rezidență influențează semnificativ nivelul veniturilor. În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Structura veniturilor variază, de asemenea, în funcție de mediul de rezidență. În mediul urban, salariile au o pondere mai mare, în timp ce în mediul rural, veniturile din prestații sociale sunt mai importante.
Cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7594 lei pe gospodărie, în scădere ușoară față de trimestrul anterior. Consumul de produse din resurse proprii a crescut, indicând o posibilă adaptare a gospodăriilor la contextul economic. Principalele destinații ale cheltuielilor includ consumul și impozitele, contribuțiile și taxele.
Perspectivele consumului și tendințe viitoare
Conform datelor, cheltuielile pentru produse agroalimentare și băuturi non-alcoolice au avut o pondere importantă, de peste 30% din cheltuielile de consum. Locuința, apa, electricitatea și transportul au reprezentat, de asemenea, cheltuieli semnificative. Cheltuielile pentru educație au rămas la un nivel scăzut, reflectând prioritățile de consum ale gospodăriilor.
Institutul Național de Statistică publică periodic aceste date, oferind o imagine clară a evoluției veniturilor și cheltuielilor în România.
