Fosile de acum 539 de milioane de ani rescriu istoria vieții
O descoperire senzațională în provincia Yunnan din China a schimbat radical modul în care oamenii de știință înțeleg tranziția de la viața simplă la animalele complexe. Peste 700 de fosile, vechi de 539 de milioane de ani, au oferit prima imagine reală a acestei transformări evolutive, arătând că saltul spre animalele complexe s-a produs cu milioane de ani mai devreme decât se credea. Studiul, publicat recent, sugerează o reevaluare profundă a perioadei Ediacaran, considerată până acum o epocă a organismelor simple, bidimensionale.
Anterior, se credea că în această perioadă organismele trăiau pe fundul oceanelor, fără a se deplasa vertical. Noile fosile evidențiază o realitate complet diferită. Multe dintre animalele descoperite se mișcau în trei dimensiuni, înotau prin apă și se hrăneau activ. Aceste trăsături erau considerate specifice perioadei cambriene, care a urmat cel puțin 4 milioane de ani mai târziu.
O fereastră spre evoluția animală
„Aceasta este cu adevărat prima fereastră pe care o avem asupra modului în care s-a format biosfera modernă dominată de animale”, a declarat paleontologul Frankie Dunn, de la Muzeul de Istorie Naturală al Universității Oxford, coautor al studiului. Siturile fosilifere din regiune existau deja, însă noul loc oferă straturi geologice clare, permițând cercetătorilor să urmărească literal trecerea timpului geologic.
Printre fosilele identificate se numără unele dintre cele mai vechi animale cu simetrie bilaterală. Aproape toate formele de viață animală de astăzi au trăsături identice pe partea stângă și dreaptă, un cap și un anus. Coautorul Ross Anderson, de asemenea de la Oxford, a subliniat importanța acestei descoperiri: „Acum știm ce le-a creat, deoarece avem aceste fosile pentru prima dată.”
Reconcilierea datelor genetice cu cele fosile
Descoperirea aduce și o soluție la un conflict de durată în paleontologie. Este vorba de dezacordul dintre analiza genetică și înregistrarea fosilă. Analiza genetică sugera de mult că oamenii și stelele de mare au un strămoș comun din perioada Ediacaran. Fosilele nu confirmaseră însă acest lucru până acum. Frankie Dunn a comentat: „Poate rocile și ceasurile sunt mai în acord decât credeam.”
Emily Mitchell, paleontolog la Universitatea din Cambridge, a salutat studiul, subliniind că a existat întotdeauna o etapă de tranziție între Ediacaran și fauna cambriană, dar fără dovezi directe. Charles Marshall, paleontolog de la Universitatea din California, Berkeley, a explicat viteza acestui salt evolutiv: sistemele genetice de dezvoltare erau deja suficient de elaborate pentru a permite o diversificare bruscă. Odată apărute, aceste animale au început să interacționeze, modificând ciclurile chimice ale planetei. Duncan Murdock, curator al muzeului din Oxford, a sintetizat importanța descoperirii afirmând: „Planeta pe care trăim este construită în mare măsură pe fundațiile din Ediacaran și Cambrian.”
