Volatilitate extremă pe piața gazelor: România, sub presiune
Prețurile gazelor naturale pe piața europeană au crescut vertiginos, punând presiune pe economia românească și pe furnizorii de energie, conform unei analize realizate de Frames. Cotațiile de pe hub-ul european TTF (Title Transfer Facility) din Amsterdam au înregistrat creșteri semnificative, crescând îngrijorările legate de securitatea energetică a țării. Deși România dispune de producție internă, aceasta nu o izolează de fluctuațiile pieței europene, mai ales în perioadele de consum ridicat.
Creșteri rapide și impactul asupra prețurilor
În doar câteva zile, cotațiile TTF au urcat cu peste 70%, iar într-o singură sesiune de tranzacționare, prețul gazelor a crescut cu aproape 40%, ajungând la aproximativ 44-46 euro/MWh. Aceste fluctuații se propagă rapid în întreaga Europă, afectând direct România. Chiar dacă țara produce o cantitate semnificativă de gaze, importurile necesare în perioadele de vârf de consum sunt achiziționate la aceste prețuri ridicate.
„Această ascensiune pune o presiune imensă pe furnizorii de energie și, inevitabil, pe economie,” se arată în analiză. Un aspect important este că, începând cu 1 aprilie, piața gazelor intră într-o nouă etapă de liberalizare pentru mediul de afaceri. Companiile sunt expuse direct fluctuațiilor bursiere, cu impact direct asupra costurilor de producție, ceea ce alimentează inflația și afectează prețurile produselor finale.
Soluții posibile: contracte pe termen lung și diversificarea surselor
Experții în energie consideră că trecerea către contracte pe termen mediu și lung, cu o durată de 3-10 ani, ar putea oferi predictibilitate. Aceste contracte combină, de obicei, un tarif fix negociat direct cu producătorii și indexarea la referințe locale. Pentru a implementa astfel de contracte, România are nevoie de acces la surse diversificate de gaze. În acest context, proiectul Coridorului Vertical devine crucial.
Coridorul Vertical este o rețea de transport de gaze care conectează terminalele de gaz natural lichefiat (LNG) din Grecia cu piețele din Bulgaria, România și Ungaria. Prin această infrastructură, gazul importat sub formă de LNG din Statele Unite, Qatar sau regiunea Mării Caspice ar putea ajunge direct în Europa de Sud-Est, fără dependența de rutele tradiționale. „Gazul natural lichefiat este gaz metan răcit, proces care îl transformă într-un lichid cu volum mult mai mic. În această formă, gazul poate fi transportat pe distanțe foarte lungi cu nave speciale, iar apoi este regazeificat în terminale portuare și introdus în rețelele de conducte”, precizează analiza.
Inițiativa Coridorului Vertical beneficiază de sprijinul operatorilor de transport de gaze din Grecia, Bulgaria și România. Autoritățile energetice din aceste state susțin proiectul, care este discutat la nivelul Uniunii Europene și inclus în strategia de diversificare a surselor de energie pentru Europa de Sud-Est. Potrivit managerului Frames, „România are o poziție strategică în acest sistem. Prin rețeaua sa extinsă de conducte și prin capacitățile mari de depozitare subterană, țara poate deveni un nod regional de tranzit și distribuție, transportând gazul mai departe către Europa Centrală și de Sud-Est”.
În plus, dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră ar putea transforma România într-un actor energetic important în Europa Centrală și de Sud-Est. Combinarea gazului din Marea Neagră cu gazul natural lichefiat ar putea crea o piață regională mai stabilă și mai competitivă.
„Pentru România, lecția este simplă: dependența de fluctuațiile zilnice ale pieței nu poate constitui o strategie energetică”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. În prezent, autoritățile române analizează modalități de a sprijini companiile afectate de creșterile de prețuri, inclusiv prin posibile scheme de compensare, dar se confruntă cu constrângeri bugetare.
