Conform Techzoom.ro: Uniunea Europeană impune, începând cu 2 august 2026, noi reguli stricte privind transparența conținutului generat de inteligența artificială (AI). Aceste măsuri, parte a Regulamentului privind inteligența artificială (AI Act), obligă platformele online și organizațiile care utilizează sisteme AI să marcheze explicit tot conținutul creat sau modificat artificial. Măsurile vizează în special tehnicile de tip deepfake, dar se extind și la imagini, videoclipuri, înregistrări audio și texte produse de AI, inclusiv în scopuri profesionale sau publicitare.
Etichetare obligatorie pentru conținutul AI
De la 2 august 2026, articolul 50 din AI Act intră în vigoare, impunând ca utilizatorii să fie informați atunci când interacționează cu un sistem AI. Conținutul sintetic, indiferent de formatul său – audio, imagine, video sau text – și, în mod special, materialele de tip deepfake, vor trebui să poarte o etichetă clară care să indice originea lor artificială. Deepfake-urile, prin capacitatea lor de a imita extrem de realist o persoană, implică riscuri semnificative de manipulare și dezinformare, motiv pentru care Uniunea Europeană a decis să impună această cerință.
Responsabilitate împărțită între dezvoltatori și utilizatori
Regulamentul nu se limitează la companiile care dezvoltă tehnologiile AI. Responsabilitatea este distribuită între furnizorii de sisteme AI și implementatori, adică organizațiile care folosesc aceste sisteme în activitățile lor. Companii precum OpenAI, Google sau Anthropic trebuie să se asigure că sistemele lor generează conținut care poate fi identificat prin marcaje digitale, inclusiv watermark-uri invizibile și metadate. În paralel, organizațiile care folosesc aceste sisteme au obligația de a informa publicul atunci când publică deepfake-uri sau texte generate de AI, mai ales în situațiile în care conținutul nu este supus unei verificări umane prealabile și abordează subiecte de interes public.
Impact asupra rețelelor sociale și publicității
Platforme majore precum TikTok, Facebook și Instagram, care deja utilizează unele forme de etichetare pentru conținutul AI, vor trebui să se conformeze noilor cerințe, care sunt mai extinse. Obligațiile se aplică tuturor organizațiilor care folosesc AI în scop profesional, inclusiv în campanii publicitare și reclame. Obiectivul principal este de a facilita distincția dintre conținutul autentic și cel generat sau modificat artificial. Comisia Europeană recomandă utilizarea concomitentă a etichetelor vizibile pentru utilizatori și a marcajelor digitale invizibile, pentru a permite atât publicului, cât și instrumentelor specializate să identifice originea sintetică a materialelor.
Motivele introducerii reglementărilor
Executivul european subliniază că aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea riscului de dezinformare, manipulare și fraudă. Progresele rapide ale inteligenței artificiale generative au condus la crearea unor materiale audio-vizuale extrem de convingătoare, îngreunând verificarea autenticității informațiilor. Prin stabilirea unor norme uniforme de transparență, UE vizează creșterea încrederii utilizatorilor și limitarea impactului negativ al conținutului falsificat asupra spațiului public și a proceselor democratice.
Provocări în aplicarea regulilor
Experții avertizează că implementarea acestor prevederi reprezintă o provocare considerabilă. În prezent, lipsește un standard unic pentru identificarea conținutului generat de AI, iar companiile aplică metode variate, adesea incompatibile. De asemenea, watermark-urile și metadatele pot fi compromise în urma proceselor de editare, compresie sau redistribuire online, îngreunând detectarea ulterioară a conținutului artificial. Totuși, marile companii din sector au demarat deja implementarea unor sisteme de etichetare, demonstrând o anumită adaptare la noile cerințe.
Excepții prevăzute de AI Act
Regulamentul nu impune etichetarea conținutului creat în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional, cu condiția ca evidentă pentru public să fie caracterul nereprezentativ al acestuia față de realitate. De asemenea, sistemele AI introduse pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție, obligația de marcare a conținutului generat intrând în vigoare pentru acestea începând cu 2 decembrie 2026. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni financiare substanțiale.
Ghid de aplicare pentru România
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat un ghid detaliat privind aplicarea obligațiilor prevăzute de AI Act. Potrivit ANCOM, prevederile articolului 50 se adresează furnizorilor și implementatorilor de sisteme AI care interacționează direct cu persoane fizice, generează conținut sintetic audio, imagine, video sau text, creează deepfake-uri sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. Furnizorii sunt definiți ca entitățile care dezvoltă și introduc pe piață sisteme AI sub propriul nume, iar implementatorii sunt cei care le utilizează în activități profesionale. Intrarea în vigoare a acestor obligații reprezintă un pas major în reglementarea inteligenței artificiale la nivel european.
Sursa: Techzoom.ro
