Conform HotNews: Directorii companiilor care investesc sume colosale în inteligența artificială (AI) promit de ani de zile că această tehnologie va scurta timpul petrecut de oameni la muncă. Un fost inginer de la GOOGLE sugera, acum patru ani, că săptămâna de lucru de patru zile ar putea deveni realitate până în 2025. Mai recent, OPENAI a recomandat oficial firmelor cu care colaborează să testeze o astfel de măsură, argumentând că AI-ul va accelera semnificativ sarcinile profesionale.
Controversele săptămânii de lucru de patru zile
În ciuda recomandărilor publice, un fost angajat tehnic al OPENAI a declarat pentru BBC că, în perioada în care a lucrat acolo, compania nu a implementat niciodată testarea săptămânii de lucru de patru zile. În schimb, acesta a descris o cultură a muncii obositoare, marcată de ședințe de criză frecvente, muncă în weekend și evaluări de performanță „nemiloase”, care puteau duce la concedieri bruște. „Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a mărturisit acesta.
Alte companii de tehnologie, precum ANTHROPIC, cel mai mare rival al OPENAI, se laudă că instrumentele lor AI, precum chatbotul CLAUDE, pot funcționa timp de șapte ore continuu, aproape o zi de lucru întreagă. MARK ZUCKERBERG de la META a declarat că AI-ul „schimbă dramatic modul în care lucrăm”, permițând unui număr mai mic de angajați să realizeze mai mult. Cu toate acestea, META a concediat recent o parte din personal, iar DARIA AMODEI, directorul general al ANTHROPIC, a avertizat că productivitatea crescută a AI-ului ar putea duce la pierderi și mai mari de locuri de muncă.
„Sprinturi” intensive în companiile de tehnologie
Angajații din aceste companii de tehnologie susțin că lucrează, în realitate, mult mai mult decât cele 40 de ore pe săptămână. Fostul angajat OPENAI a declarat că lucra cel puțin 70 de ore pe săptămână, în timp ce la startup-ul actual de inteligență artificială unde lucrează, echilibrul s-a îmbunătățit, ajungând la 50-60 de ore pe săptămână, în afara perioadelor de „sprint”. Un „sprint” este o perioadă de intensificare a muncii înaintea lansării unui nou produs sau funcționalități. În companiile de AI, aceste perioade pot dura săptămâni întregi și pot depăși 90 de ore pe săptămână, conform declarațiilor mai multor angajați.
La META, angajații sunt uneori mutați brusc în echipe care lucrează la proiecte AI considerate urgente, situație descrisă ca „recrutare forțată”. Cei care refuză, riscă să fie concediați. Orele de lucru în aceste echipe sunt adesea extinse, incluzând nopți târzii și weekenduri, iar angajații simt că sunt „de gardă” chiar și în afara programului. Proiectele AI ale META includ crearea de instrumente pentru programare software și construirea infrastructurii pentru modele AI, o muncă descrisă ca fiind „fără sfârșit”.
Impactul AI și asupra altor domenii
Chiar și angajații care nu lucrează direct la dezvoltarea AI se confruntă cu ore suplimentare. AMIN SHALI, un fost angajat GOOGLE, a părăsit compania din cauza impactului negativ al AI asupra muncii sale. Acesta era nevoit să lucreze în orice moment al nopții din cauza defecțiunilor ale funcțiilor interne de inginerie, pe fondul redirecționării resurselor către proiectele AI. El consideră că dependența excesivă de AI creează o cultură a presiunii excesive asupra inginerilor.
Studiile recente sugerează că instrumentele AI, în loc să reducă volumul de muncă, îl intensifică. O cercetare a Universității din California, Berkeley, a arătat că angajații lucrează într-un ritm mai rapid, preiau mai multe sarcini și extind munca pe parcursul zilei. Neil Thompson de la MIT explică faptul că economia de timp generată de AI este adesea „înghițită” de procesele de implementare și verificare. De asemenea, angajații tind să umple timpul economisit cu și mai multă muncă, fie din dorință, fie din obligație, pentru a-și demonstra valoarea.
Sursa: HotNews
