Conform Al Jazeera: Epidemia de Ebola din Republica Democrată Congo (RDC) s-a extins într-o nouă zonă sanitară din est, în timp ce un caz fatal importat în Kenya a subliniat riscul transmiterii transfrontaliere.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat, pe 8 octombrie, că zona sanitară Alimbongo, din provincia Kivu de Nord, a înregistrat primele cazuri. Până pe 6 octombrie, fuseseră raportate patru cazuri confirmate, inclusiv două decese.
Epidemia este cauzată de virusul Bundibugyo, o specie a virusului Ebola. Conform OMS, cazuri au fost raportate în 64 de zone sanitare din șapte provincii din RDC. Ituri rămâne provincia cea mai afectată în ceea ce privește numărul cumulativ de cazuri, în timp ce Kivu de Nord contribuie cu o pondere în creștere la infecțiile noi confirmate.
Până pe 6 octombrie, OMS înregistrase 8.728 de cazuri confirmate și 4.205 de decese confirmate în RDC. Alte 2.269 de persoane s-au recuperat, rata brută de mortalitate fiind de 48,2%.
Kenya confirmă caz importat
Kenya a confirmat primul caz importat de boală cauzată de virusul Bundibugyo pe 6 octombrie, potrivit OMS. Pacientul, un cetățean kenyan care locuia în RDC, s-a îmbolnăvit acolo și a primit tratament la mai multe unități sanitare înainte de a călători spre Kenya prin Uganda.
Pacientul a călătorit cu autoturismul până la Kampala, Uganda, apoi a zburat spre Nairobi, unde a ajuns pe 3 octombrie. A fost izolat în spital și testat pozitiv pentru virus. În ciuda tratamentului de susținere, pacientul a decedat pe 5 octombrie, a informat OMS.
Autoritățile kenyene au identificat 28 de contacți, inclusiv membri ai familiei și personal medical. OMS a raportat, de asemenea, eforturi de a urmări pasagerii și membrii echipajului de pe zborul către Nairobi.
Măsuri de sănătate publică au fost inițiate în Kenya și Uganda, incluzând urmărirea contacților și supravegherea sporită.
Pe 8 octombrie, rezultatele preliminare de laborator pentru un caz suspect de Ebola în comitatul Wajir din Kenya au fost negative, conform guvernatorului comitatului. Rezultatul a ameliorat îngrijorările privind un posibil al doilea caz, deși monitorizarea a continuat.
Infecția importată a subliniat importanța supravegherii și a coordonării între țările vecine. Identificarea persoanelor expuse și monitorizarea acestora pentru simptome sunt esențiale pentru detectarea timpurie a infecțiilor și întreruperea transmiterii ulterioare.
Capacitatea de tratament sub presiune
În RDC, răspunsul la epidemie se confruntă cu presiuni din cauza capacității limitate de tratament, a insecurității și a dificultăților în obținerea cooperării din partea unor comunități.
Daniel Makasi Levergenois, fondatorul Watoto Radio, a declarat că insecuritatea și dezinformarea subminează eforturile de a controla epidemia. În Beni și Butembo, ambele în Kivu de Nord, zvonurile și concepțiile greșite despre Ebola au contribuit la reticența unor locuitori de a coopera cu echipele de intervenție.
Într-o actualizare din 5 octombrie, organizația medicală Medici Fără Frontiere (MSF) a precizat că provincia Kivu de Nord reprezenta aproape 40% din noile cazuri confirmate la nivel național, în creștere de la 24% la sfârșitul lunii august.
MSF a raportat, de asemenea, că, până la 28 septembrie, 34% dintre pacienții confirmați cu Ebola erau tratați în unități sanitare nespecializate. Centrele de tratament dedicate nu dispuneau de suficiente paturi, iar întârzierile în diagnostic însemnau că unii pacienți erau tratați în afara facilităților echipate pentru a gestiona Ebola.
Organizația a avertizat că multe dintre aceste unități nu au resursele și expertiza necesară pentru a gestiona boala, crescând riscul de transmitere între pacienți și personalul medical.
Stephanie Hoffmann, coordonatorul centrului de tratament Ebola al MSF din Butembo, a afirmat: „De săptămâni întregi, capacitatea de tratament a fost împinsă la limită. Deoarece nu sunt suficiente paturi disponibile, suntem uneori forțați să transferăm pacienți confirmați cu Ebola în altă parte, în ciuda riscului semnificativ pe care acest lucru îl prezintă pentru comunitatea largă. În plus, standardele de îngrijire în unele unități periferice nu îndeplinesc întotdeauna cerințele pentru tratamentul Ebola. Acest lucru este extrem de îngrijorător.”
Neîncrederea amenință eforturile de contanire
Alberto Lusenge, un lider comunitar din Beni, a menționat că eșecul de a opri transmiterea în stadiu incipient în provincia Ituri, urmat de noi cazuri și atacuri asupra lucrătorilor din domeniul răspunsului în Beni și Butembo, a adâncit îngrijorarea publică.
Lusenge a avertizat că neîncrederea poate descuraja locuitorii să raporteze simptome sau să coopereze cu personalul medical. El a sugerat că provincia Kivu de Nord ar putea deveni un focar mai mare al epidemiei dacă autoritățile nu reușesc să obțină o cooperare mai puternică din partea comunităților locale.
OMS a informat că echipele de răspuns urmăreau 23.741 din cele 29.535 de persoane contacte identificate până pe 4 octombrie, echivalentul a 80,4% – sub ținta de cel puțin 85%. Urmărirea contacților permite autorităților sanitare să identifice persoanele care ar fi putut fi expuse, să le monitorizeze simptomele și să detecteze infecțiile în stadiu incipient.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Africa (Africa CDC) au solicitat un răspuns centrat pe comunitate, incluzând identificarea activă a cazurilor, urmărirea sistematică a contacților, monitorizarea zilnică a persoanelor expuse și implicarea susținută cu comunitățile locale.
Sursa: Al Jazeera
