Conform Digi24: Vara aduce cu ea nu doar bucuria concediilor și a zilelor lungi, ci și un val de alergii care pot transforma sezonul cald într-un calvar pentru mulți români. Medicul alergolog Dr. Petruțescu Brîndușa a atras atenția asupra simptomelor adesea confundate cu o răceală obișnuită și explică factorii declanșatori.
Cele mai frecvente alergii sezoniere
Sezonul estival este marcat de o creștere semnificativă a reacțiilor alergice, în principal din cauza concentrațiilor ridicate de polen, temperaturilor ridicate și umidității. Cele mai comune alergii care afectează populația în această perioadă includ alergia la polenul de graminee, cum ar fi iarba de gazon sau cerealele, și la polenul buruienilor, cu ambrozia drept cel mai redutabil inamic. Aceasta din urmă, o plantă invazivă, eliberează cantități mari de polen, provocând reacții chiar și la concentrații scăzute în aer.
De asemenea, mucegaiurile reprezintă o problemă majoră în lunile de vară. Umiditatea și temperaturile crescute favorizează dezvoltarea lor atât în mediul exterior, pe vegetația în descompunere, cât și în interiorul locuințelor, în spații slab ventilate precum băile sau pivnițele. Sporii eliberați în aer pot declanșa reacții alergice la persoanele sensibile.
Nu în ultimul rând, sezonul cald este asociat cu un risc crescut de reacții la înțepăturile de insecte, precum albine, viespi sau bondari. În timp ce majoritatea cazurilor prezintă reacții locale, în situații severe acestea pot evolua către anafilaxie, o urgență medicală. Alergenii alimentari pot declanșa și ei reacții, în special prin sindromul de alergie orală, unde persoanele alergice la polen pot manifesta simptome după consumul de fructe sau legume crude, din cauza similarității proteinelor.
Recunoașterea simptomelor și diferența față de o răceală
Manifestările alergiilor de vară variază în funcție de individ și de alergenul specific, însă câteva simptome sunt caracteristice: strănut repetat, secreții nazale apoase, congestie nazală și mâncărime la nivelul nasului. Ochii pot fi afectați prin înroșire, lăcrimare excesivă sau senzație de mâncărime. Unii pacienți pot experimenta tuse iritativă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație, mai ales dacă suferă de astm. Erupțiile cutanate sau reacțiile locale după înțepăturile de insecte sunt, de asemenea, frecvente.
La adulți, predomină rinita și conjunctivita alergică. Simptomele apar de regulă în anumite perioade ale anului și se accentuează după expunerea la polen. La copii, semnele pot fi mai subtile, incluzând frecarea repetată a nasului, respirația pe gură, sforăitul, tulburări de somn, iritabilitate, dificultăți de concentrare și oboseală.
Diferența dintre o alergie sezonieră și o răceală este crucială. Alergiile debutează brusc, imediat după contactul cu alergenul, cu strănut în salve, secreții nazale clare și mâncărime pronunțată la nivelul nasului, ochilor sau cerului gurii. Febra lipsește, iar simptomele pot dura săptămâni sau luni, reapărând ciclic anual. În contrast, o răceală are un debut treptat, durează între șapte și zece zile, iar secrețiile nazale devin adesea dense și colorate. Mâncărimea este rară, dar febra poate apărea.
Măsuri de prevenție și consultul medical
Deși evitarea completă a alergenilor este dificilă, o serie de măsuri pot reduce semnificativ intensitatea simptomelor. Pentru alergia la polen, se recomandă monitorizarea zilnică a concentrațiilor de polen, limitarea activităților în aer liber în perioadele critice, menținerea geamurilor închise și utilizarea aerului condiționat cu filtre curate. Igiena personală după revenirea acasă, prin duș și schimbarea hainelor, este esențială.
În cazul alergiilor la mucegaiuri, aerisirea regulată a locuinței, reducerea umidității interioare și îndepărtarea zonelor afectate sunt măsuri importante. Pentru a minimiza riscul reacțiilor la înțepături de insecte, se sugerează evitarea parfumurilor puternice, purtarea hainelor care acoperă pielea și precauție la consumul de alimente dulci în aer liber.
Evaluarea de specialitate la medicul alergolog este recomandată atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni, reapar anual sau nu răspund la tratamentele uzuale. Un consult este necesar și în caz de dificultăți respiratorii, suspiciune de reacție alergică severă la înțepături de insecte sau când manifestările afectează calitatea vieții. Tratamentul poate include antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, picături oftalmice, iar în cazuri grave, autoinjectoare cu adrenalină. Imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și ca vaccinare antialergică, poate modifica evoluția bolii pe termen lung.
Sursa: Digi24
