Conform Digi24: Sezonul alergiilor la ambrozie a început, iar spitalele se pregătesc pentru un aflux de pacienți. Medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae, președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA), a avertizat că cele mai severe simptome vor apărea în a doua jumătate a lunii august, punând în dificultate viețile a sute de mii de români.
Impactul ambroziei asupra sănătății și vieții de zi cu zi
Ambrozia, o plantă originară din America de Nord, a devenit o problemă majoră în România, unde se regăsește pe terenuri neîngrijite, margini de drum și loturi abandonate. O singură plantă poate elibera până la un miliard de grăuncioare de polen într-un sezon, care, fiind foarte ușoare, sunt purtate de vânt pe distanțe mari. Acest lucru face ca alergenii să ajungă în aerul pe care îl respirăm, chiar dacă nu ne aflăm în apropierea plantelor. Se estimează că peste 480.000 de români, adică aproximativ 5,35% din populația activă, sunt afectați, cifră ce ar putea fi chiar mai mare în realitate, având în vedere numărul mare de cazuri nedepistate. Pe lângă suferința fizică, alergiile sezoniere duc la scăderea randamentului la serviciu sau școală și la tulburări de somn, afectând semnificativ calitatea vieții.
Diferențierea simptomelor și grupurile de risc
Simptomele alergiei la ambrozie, precum strănutul în salve, secrețiile nazale clare, blocarea nazală, mâncărimea ochilor și nasului, iritația oculară și lăcrimarea, pot fi adesea confundate cu o răceală. Un indiciu important este absența febrei și repetarea simptomelor în aceeași perioadă a anului, în fiecare sezon. În schimb, răceala se asociază, de obicei, cu dureri în gât, stare generală de rău și dureri musculare. La copii, simptomele pot fi mai greu de recunoscut, manifestându-se prin frecarea constantă a nasului și ochilor, respirație pe gură și dificultăți de concentrare. La vârstnici, simptomele alergice se pot suprapune peste afecțiuni cardiace sau pulmonare preexistente, exacerbând problemele respiratorii. Persoanele cu rinită alergică, astm sau dermatită atopică, precum și cele cu istoric familial de boli alergice, prezintă un risc crescut de a dezvolta sensibilitate la ambrozie. De asemenea, expunerea prelungită în zone cu multă ambrozie poate duce la apariția alergiei chiar și la vârsta adultă.
Complicații severe și gestionarea alergiilor
Cea mai periculoasă complicație a alergiei la ambrozie este criza de astm. Semne precum lipsa de aer în repaus, respirația rapidă și dificilă, incapacitatea de a vorbi în propoziții complete sau senzația intensă de sufocare impun solicitarea imediată de ajutor medical. La copii, dificultatea de respirație se poate manifesta prin retragerea pielii între coaste sau sub coaste în timpul inspirației, mișcarea largă a aripilor nasului și incapacitatea de a mânca sau bea normal. Un diagnostic corect, stabilit prin anamneză, test prick și dozarea IgE specifice din sânge, este esențial. Tratamentul obişnuit, ce include spray-uri cu corticosteroid nazal și antihistaminice, controlează simptomele, dar nu elimină sensibilizarea. Pentru pacienții cu simptome importante, imunoterapia alergen-specifică („desensibilizare” sau „vaccin antialergic”) poate fi o soluție pe termen lung. Măsuri simple precum limitarea timpului petrecut afară în zilele cu polen ridicat, ținerea ferestrelor închise, utilizarea aerului condiționat în mașină și igiena personală riguroasă (duș, spălat pe păr la sosirea acasă) pot reduce expunerea. Autoritățile locale și naționale au responsabilitatea de a gestiona focarele de ambrozie, o problemă de sănătate publică, nu doar o suferință individuală.
Sursa: Digi24
