Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, critică dur clasa politică pentru modul în care a ignorat educația în ultimele două decenii, considerând că aceasta a dus la o „prostire” generală. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Sănătate cu stil” de la Prima TV, unde a subliniat că finanțarea educației este în prezent sub 3% din PIB, în timp ce el a demisionat în trecut pentru că fondurile alocate erau de doar 3,73%.
Critici dure la adresa politicienilor
Miclea a evidențiat că lipsa de interes a politicienilor pentru educație denotă o lipsă totală de viziune. Acesta a comparat atitudinea actuală cu cea a fostului prim-ministru britanic Winston Churchill, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a refuzat să reducă bugetul pentru cultură și educație, considerându-le esențiale. Profesorul a menționat că perioadele de austeritate nu ar trebui să justifice sacrificarea viitorului copiilor.
Fostul ministru a accentuat că principalul factor pentru calitatea educației este calitatea profesorului. El a atras atenția asupra scăderii atractivității sistemului de învățământ, mai ales în mediul rural. A menționat, de asemenea, că mulți absolvenți de facultate preferă să lucreze în alte domenii, precum sectorul bancar sau IT, din cauza salariilor mai mari. „Principalul factor pentru calitatea educației este calitatea profesorului”, a subliniat Mircea Miclea.
Eșecul „România Educată”
Profesorul Miclea a vorbit și despre proiectul „România Educată”, inițiat de fostul președinte Klaus Iohannis, pe care îl consideră un eșec. El a subliniat că nu a fost consultat în legătură cu acest proiect timp de zece ani. A acuzat, de asemenea, că elita care conduce România este una „extractivă”, interesată mai degrabă să obțină resurse din sistem decât să le investească în dezvoltare.
Miclea a explicat că politicienii nu înțeleg consecințele deciziilor pe care le iau, inclusiv în domeniul educației. El a subliniat, de asemenea, importanța atragerii oamenilor de calitate în sistemul de învățământ. Profesorul a concluzionat că, dacă școlile ar avea oameni competenți, s-ar putea reduce analfabetismul funcțional.
În prezent, fondurile alocate pentru educație sunt sub 3% din PIB, în timp ce deficitul de profesori calificați se accentuează.
