Augustin Lazăr, fostul procuror general, a salutat recuperarea artefactelor de AUR furate din Muzeul Drents din Assen, Olanda, evidențiind importanța acestui moment pentru revigorarea investigațiilor privind alte tezaure dispărute. El a subliniat necesitatea continuării eforturilor de recuperare a brățărilor „orfane” de la Sarmizegetusa Regia, dar și a monedelor valoroase care apar pe piața neagră.
Un impuls pentru investigații
Augustin Lazăr, într-un punct de vedere detaliat, a menționat că recuperarea artefactelor din Olanda reprezintă un pas important. Acesta poate genera un impuls pentru investigarea aprofundată a altor zece brățări „orfane” ale tezaurului regal de la Sarmizegetusa Regia. De asemenea, a subliniat nevoia de a investiga monedele antice care „sunt reciclate online, sub privirile noastre, pe piața antichităților”.
Lazăr a explicat și importanța unei infrastructuri adecvate pentru operațiunile de recuperare. Acesta a făcut referire la nevoia ca bunurile să fie puse sub urmărire prin Interpol, accentuând, totodată, necesitatea ca Serviciul specializat al Poliției Române să dispună de resurse umane, informaționale și de timp pentru a continua investigațiile. Fostul procuror general a menționat că este esențial ca procurorii specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural să își continue activitatea, laolaltă cu poliția judiciară, conform ordinului procurorului general din 2018.
Contextul furturilor și importanța diplomației culturale
Fostul procuror general al României a subliniat că furturile de amploare din siturile arheologice, muzee și colecții au avut loc în perioade tulburi, marcate de conflicte interne și externe. El a amintit de mineriade, războiul din ex-Iugoslavia, atentatele din 11 septembrie 2001, războaiele din Irak și Ucraina ca exemple de astfel de momente. Aceste perioade au dus la slăbirea vigilenței autorităților și a ordinii de drept, favorizând proliferarea grupurilor infracționale.
Lazăr a subliniat importanța diplomației culturale în astfel de contexte, îndemnând la o vigilență sporită în apărarea bunurilor identitare și la revizuirea strategiilor de securitate, adaptându-le la noile amenințări. Acesta s-a referit la conflictele hibride și la noile tehnologii digitale ca exemple de pericole care se cer abordate cu responsabilitate.
Recuperarea artefactelor din Olanda
Coiful dacic de la Coțofenești a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă în Assen, alături de două brățări dacice recuperate. Bunurile fuseseră furate în ianuarie 2025. Avocatul celor trei suspecți, aflați în arest, a returnat o parte din comoară în schimbul unor pedepse mai blânde.
În septembrie 2025, Ministerul Culturii a anunțat că România a încasat 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda. Patru opere de artă românești de mare valoare au fost furate în timpul jafului din 25 ianuarie 2025. Obiectele furate făceau parte dintr-o expoziție intitulată „Dacia – Rijk van goud en zilver”. Cazul a implicat coiful de AUR de la Cotofenești și trei brățări de AUR.
