O colecție de 226 de tablouri, evaluate inițial la 500.000 de lei, este considerată dispărută de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma unui litigiu civil intentat de Muzeul Național de Artă (MNAR) la Tribunalul București. Valoarea reală a operelor de artă ar putea crește semnificativ în urma expertizelor solicitate. Scandalul implică gestionarea defectuoasă a obiectelor de patrimoniu de către MAE, cu rădăcini adânci în perioada post-decembristă.
Răspunderea MAE în gestionarea patrimoniului artistic
După 1990, MNAR a împrumutat sute de opere de artă reprezentanțelor diplomatice românești din străinătate, o practică uzuală pentru promovarea culturii naționale. Problema apare în cazul în care multe dintre aceste opere nu au mai fost returnate sau nu există dovezi clare de predare-primire. Unele au fost abandonate în clădiri ale ambasadelor închise, acum aflate în procedură de recuperare. Din cele 753 de tablouri împrumutate, doar 527 au fost returnate.
Procesul, început în decembrie 2020, vizează clarificarea situației acestor bunuri. Muzeul nu solicită doar restituirea completă a patrimoniului, ci și despăgubiri estimate provizoriu la 500.000 de lei, sumă ce ar putea fi majorată după evaluarea reală a pierderilor. Instanța are dificila misiune de a determina gradul de responsabilitate al MAE în această situație.
Bătălia experților și miza expertizelor
Între MNAR și MAE are loc o dispută privind alegerea experților care vor evalua operele de artă. Muzeul susține că evaluarea trebuie să fie realizată de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural, inclusiv laboratoare autorizate. Scopul este de a stabili valoarea operelor dispărute și amploarea degradărilor pentru cele recuperate.
MAE, prin consilierul său juridic, contestă concludența acestor expertize, argumentând că acestea vor fi efectuate de persoane influențate de reclamanți. Instanța a dispus identificarea unui expert autorizat pentru a analiza lucrările recuperate, stabilind astfel efectele factorilor de mediu asupra lor, precum umiditatea sau lumina. Termenul procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie 2026.
Haosul administrativ și subevaluarea operelor de artă
Articole anterioare au dezvăluit faptul că lucrări semnate de maeștri precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Sabin Bălașa sau Horia Bernea au fost inventariate de MAE la valori simbolice. Subevaluarea a condus la o răspundere financiară minimă în cazul pierderii sau deteriorării.
Multe tablouri s-au degradat în sedii diplomatice care nu respectau standardele minime de temperatură și umiditate. Lipsa controalelor periodice a dus la pierderea a sute de lucrări. Rapoartele oficiale au confirmat lipsa personalului calificat pentru conservarea artei și proceduri formale de predare-primire. Curtea de Conturi a semnalat, de asemenea, costurile de întreținere a clădirilor ocupate ilegal de chiriași, un prejudiciu de peste 5 milioane de lei. Ministra Oana Țoiu a reacționat, declarând că „Acum reparăm și recuperăm ce se poate, dar mai ales ne asigurăm că nu se va mai repeta.”
