Traseul autostrăzii București-Alexandria nu va fi modificat, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Decizia vine în contextul în care organizații de mediu și arheologi contestă proiectul, argumentând că acesta ar distruge situl arheologic al cetății Argedava și pădurile de pe traseu. CNAIR justifică alegerea prin rezultatele unei analize complexe.
Argumentele CNAIR pentru menținerea traseului
CNAIR susține că traseul actual a fost stabilit în urma unei proceduri ample, care a luat în considerare toate aspectele negative ale construcției unei autostrăzi între București și Alexandria. Compania de drumuri precizează că, urmare a studiului de fezabilitate și a angajamentelor luate pentru obținerea avizului de mediu, va fi plantată o suprafață de pădure mai mare decât cea defrișată. În plus, monumentul istoric Cetatea lui Burebista nu va fi afectat, deoarece „suprafața delimitată, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului”. CNAIR consideră că organizațiile de mediu și experții din societatea civilă care au contestat proiectul au avut „o poziție inflexibilă, fiind orientate exclusiv către propriile viziuni și ignorând argumentele fundamentate”.
Controversele legate de impactul asupra mediului și patrimoniului
Noua autostradă București-Alexandria, A6, este criticată pentru că ar distruge trei păduri și situl arheologic Argedava, cetatea lui Burebista. Arheologul Nona Palincaș a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva Ministerului Culturii și a celor care au realizat studiul de fezabilitate. Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu dat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Ambele părți acuză faptul că traseul A6 trece prin păduri și prin zona de protecție a Cetății Argedava, un sit de importanță istorică majoră.
Etapele analizate de CNAIR pentru stabilirea traseului
CNAIR a explicat că traseul autostrăzii București-Alexandria a fost stabilit după o analiză complexă, care a inclus două etape. Prima etapă a presupus identificarea mai multor variante de traseu, analizate în funcție de o serie de criterii. Scopul acestei etape a fost selecția celor mai bune opțiuni, care au fost detaliate în etapa următoare. Etapa a doua a presupus o analiză mai detaliată a celor mai bune variante, luând în calcul impactul pe termen lung, costurile, eficiența operațională și viabilitatea socială și economică. Au urmat o „analiză multicriterială de traseu”, cu evaluarea impactului asupra mediului, a celui socio-economic, a costurilor de construcție și întreținere. De asemenea, s-au luat în considerare siguranța, accesibilitatea, viabilitatea tehnică, aspectele legate de patrimoniul cultural, eficiența pe termen lung și acceptabilitatea socială.
În cadrul acestui proces, CNAIR a menționat că au fost luate în considerare și opiniile comunităților locale, ale autorităților și grupurilor de interese, pentru a asigura că traseul ales este acceptabil. În final, varianta cu cel mai mare scor global a fost selectată. Potrivit CNAIR, vor fi defrișate 26 de hectare de pădure, dar vor fi plantate 62,55 de hectare de perdele forestiere, ca parte a compensațiilor.
Conform datelor furnizate de CNAIR, lucrările de execuție a autostrăzii vor implica defrișarea a 26,12 hectare de teren forestier. Dintre acestea, 0,78 hectare se află în arii naturale protejate.
Sursa: Buletin.de
